Schimbările climatice cu care ne confruntăm în prezent pun România și celelalte state membre ale UE în fața unei multitudini de opțiuni de politici în abordarea acestei noi provocări, precum și înaintea unor oportunități și costuri aferente pentru principalele părți interesate, inclusiv populația și industria.
Dintr-o perspectivă politică, liderii europeni s-au aliniat pentru a îndeplini obiectivul Comisiei Europene de a reduce emisiile de carbon cu 55% până în 2030, lansând recent megapachetul de măsuri Fit for 55. Așa cum a fost numit chiar de Comisie, Fit for 55 este „un set de propuneri de revizuire și actualizare a legislației UE și de punere în aplicare a unor noi inițiative cu scopul de a se asigura că politicile UE sunt conforme cu obiectivele climatice convenite de Consiliu și Parlamentul European”.
Cu toate acestea, cu acest pachet de măsuri ar putea apărea noi provocări. Propunerile sale vizează furnizarea unui cadru coerent și echilibrat pentru a atinge obiectivele climatice ale UE, cadru care să fie, în formularea Comisiei, „echitabil și just din punct de vedere social” și care ar trebui să mențină și să consolideze inovația și competitivitatea industriei UE.
Un exercițiu de contextualizare și recontextualizare a fost deja inițiat de Comisie, în deplină cunoștință de cauză asupra impactului diferențiat al pachetului de măsuri asupra fiecărui stat membru al UE. Totuși, vor fi necesare eforturi suplimentare de comunicare, pe termen lung și holistice, atât la nivel guvernamental, cât și la nivel industrial, pentru a transmite mai bine efectele preconizate ale pachetului. Pentru a avea succes, guvernele și industria trebuie nu doar să-și alieneze planurile operaționale, ci și să comunice împreună, ca un ecosistem funcțional.
Cu Fit for 55, Europa este un precursor la nivel mondial în transformarea unui obiectiv de zero emisii de dioxid de carbon pe termen lung în politici din lumea reală, se arată într-o analiză a Bruegel, dar analizând din alte perspective acele țări care încă se luptă să intre pe traseul corect al reducerii emisiilor, se pot observa provocări foarte specifice, legate între ele. O întrebare de bază rămâne, scrisă cu litere mari: cât de pregătiți sau nepregătiți suntem pentru Fit for 55?
România, de exemplu, ar putea îndeplini toate cerințele pachetului Fit for 55, la un moment dat în viitor, dar doar cu ajutorul industriei și experților locali. Împreună cu transpunerea țintelor Pactului Verde pentru neutralitatea climatică a Europei, întreaga industrie trebuie să aibă un plan stabilit pentru implementarea modificărilor relevante. Și chiar și așa, aceste obiective complexe nu pot fi obținute fără sprijinul urgent al sectorului public.
Și invers, sectorul public trebuie să țină cont de expertiza industriei cu privire la măsurile ce trebuie implementate și ritmul acestora, pentru a răspunde mai bine nevoilor cetățenilor și a se asigura că vocile acestora sunt auzite la nivel european. Alinierea cu obiectivele europene nu este singura sarcină a industriei și nu ar trebui folosită de politicieni, în ceea ce privește comunicarea, ca un argument pentru a trata nemulțumirile alegătorilor. Acțiunea pentru neutralitate climatică, atunci când este realizată de un ecosistem public-privat funcțional, poate fi o oportunitate pentru toți.
Nu este niciun secret faptul că România, atunci când se va confrunta cu obligația să implementeze măsuri pentru a reduce emisiile, va fi una dintre cele mai afectate state membre ale UE – împreună cu Bulgaria, Polonia. Dar față de alte state România are avantajul de a nu începe de la zero. Ținta României de a reduce emisiile cu 12,7% nu este una majoră, datorită eforturilor concertate de până acum. Statisticile au arătat că România s-a clasat deja pe locul trei în UE în ceea ce privește cele mai mici emisii de CO2 pe cap de locuitor în 2019 (cu o reducere de 65% a emisiilor, comparativ cu 1990). Puține țări au trecut printr-un proces de dezindustrializare atât de abrupt ca România încă din anii 1990, iar orientarea blocului european către un mediu mai curat transformă abia acum această tendință într-un avantaj local.
În același timp, ne-am atins obiectivul pentru 2020 în ceea ce privește ponderea producției de energie regenerabilă, fiind unul dintre puținele state aflate în această situație pozitivă, datorită și unei producții de energie hidro bine dezvoltate. În plus, suntem conștienți că țara noastră are un potențial mare pentru dezvoltarea energiei verzi, dar sprijinul sectorului public pentru inițiativele private a fost o provocare în sine.
CE POATE ÎMBUNĂTĂȚI ROMÂNIA
Experiența din ultimii 30 de ani a arătat că, fără implicarea și sprijinul industriei și al experților, actorii politici sunt adesea predispuși la amânare atunci când vine vorba de luarea unor decizii importante. Legea consumatorului vulnerabil este un exemplu recent, la fel și liberalizarea piețelor de electricitate și gaze naturale. Aceste măsuri trebuiau implementate acum mulți ani. Procesele de luare a deciziilor, atunci când vine vorba de Fit for 55, vor trebui să fie foarte diferite în ceea ce privește ritmul, actualitatea și perspectivele din lumea reală.
Fit for 55 nu este un obiectiv singular; acesta include multe alte obiective de care guvernele trebuie să țină cont: reducerea emisiilor de carbon, reducerea dependenței energetice (un trend opus celui pe care îl vedem anul acesta), abordarea problemei sărăciei energetice, stimulentele pentru economie pentru a crea noi locuri de muncă și pentru a spori bunăstarea și sănătatea cetățenilor – toate acestea fac parte din același domeniu de aplicare mai larg. De asemenea, trebuie să se țină seama și de conservarea naturii și a biodiversității noastre, ca soluții rapide și necostisitoare pentru absorbția și stocarea carbonului.
Acesta este motivul pentru care industria, experții și sectorul public trebuie să se unească și să lucreze împreună. Deși în unele privințe avem o situație bună, România mai are încă multe de făcut în anii următori, iar această cale trebuie susținută cu ajutorul tuturor actorilor relevanți: reprezentanții industriei, autoritățile (locale și europene) și consultanții care pot aduce laolaltă toți factorii de decizie pentru a elabora planuri viabile și realiste.
CUM SE POATE COMUNICA CU GUVERNUL
Consultarea locală este, așadar, esențială în acest proces. Problemele finanțării reduse, sprijinul redus al statului pentru recunoașterea anumitor costuri, încurajarea investițiilor prin sprijin legislativ și forța de muncă insuficient instruită sunt adesea comunicate cu întârziere sau dificultate părților interesate. Mass-media este adesea singura legătură între stat și industrie, într-o conversație unidirecțională, care este departe de un dialog dorit și chiar mai departe de ecosistemul pe care ar trebui să-l vizăm.
Necesitatea modelării strategiilor naționale a devenit din ce în ce mai clară astăzi. Atunci când companiile locale și internaționale au dificultăți în a vedea imaginea de ansamblu pentru care sunt responsabili actorii politici, iar mass-media nu mai poate acoperi aceste lacune, cooperarea cu consultanții locali este o abordare viabilă. Înțelegerea de către aceștia a problemelor industriei și a schimbărilor instituționale simultan poate contribui la avansarea unui dialog care va aduce în cele din urmă valoare adăugată industriei și va sprijini economia în același timp. Prin acest dialog atât de necesar pot fi evitate surprize legislative cu un impact negativ, iar nevoile industriei pot fi aduse mai ușor și mai realist în atenția factorilor de decizie.
OFICIALII STATULUI TREBUIE SĂ ASCULTE INDUSTRIA
Pentru moment, măsurile prevăzute în Fit for 55 sunt abordate insuficient la nivel local. Aceasta dă naștere la provocări în a vedea imaginea de ansamblu, care este în prezent mai degrabă un puzzle, parțial datorită modului în care se face politică în Uniunea Europeană. Într-un proces atât de important precum cel pregătit în prezent la nivelul UE, este esențial ca toate instituțiile statului să coopereze îndeaproape – ministere, autorități relevante, agenții de stat și lideri politici. De asemenea, toate părțile interesate responsabile de îndeplinirea și informarea cu privire la etapele asociate acestui obiectiv ar trebui să fie coordonate în transmiterea mesajelor publice și în modelarea unei narațiuni care să se adreseze persoanelor celor mai afectate, susținută de măsuri concrete.
Mesajele publice trebuie să fie simple și ușor de înțeles, iar mesajele interinstituționale trebuie să fie complete și detaliate. Cu toate acestea, construirea acestui canal este o provocare continuă, deoarece trebuie să se bazeze pe cifre precise și analize de impact, în special impactul social. Consultanții pot ajuta la eliminarea acestor lacune și la evitarea multiplicării acestora. O mai mare deschidere din partea sectorului public către industrie poate duce la o mai bună înțelegere, modelare și îndeplinire a obiectivelor stabilite la nivel european și traduse pentru a răspunde provocărilor locale.
Menținerea locurilor de muncă va fi una dintre cele mai dificile provocări pentru România în anii următori, pe măsură ce se aliniază la obiectivul Comisiei Europene de a reduce emisiile de carbon, deoarece industria energetică se bazează încă semnificativ pe cărbune, dar și pentru că activitatea de extracție și producție a cărbunelui are loc într-o zonă în care oportunitățile de muncă sunt extrem de rare. Aceste provocări ar putea întârzia deciziile politice, dar industria poate oferi ajutorul și sprijinul necesar sectorului public în această situație specifică, într-un dialog care este bine mediat și orientat în special către oameni.
Respectarea angajamentelor de a reduce emisiile într-un efort concentrat pe bunăstarea populației este un obiectiv împărtășit, parțial, atât de actorii publici, cât și de cei privați. Odată ce guvernul și industria pot comunica mai bine și pot conveni asupra provocărilor contextului românesc și asupra a ceea ce pot construi împreună, îndeplinirea cerințelor europene devine o adevărată oportunitate pentru toți. De asemenea, ajută la menținerea productivității, profitabilității și evitarea capcanelor economice și protestelor sociale.
_____________________________________________
Articolul a apărut inițial în numărul din septembrie 2021 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.