Închiderea tuturor termocentralelor pe cărbune până în 2030 a fost una dintre solicitările transmise de activiştii de mediu autorităţilor în cadrul discuţiilor despre prevederile incluse în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC).

„Reprezentanţii Declic împreună cu cei ai Bankwatch România au prezentat ministrului Energiei şi ministrului Mediului măsurile pe care credem noi că ar trebui să le incudă în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, un plan care este făcut pentru următorii 10 ani, până în 2030. Noi cerem în primul rând închiderea tuturor termocentralelor pe cărbune până în 2030. Considerăm că este foarte importantă această măsură în contextul schimbărilor climatice şi de asemenea vrem ca România să investească mai mult în energie regenerabilă, să-şi impună o ţintă mai ambiţioasă în privinţa acestui gen de energie şi să respecte ţinta recomandată de Comisia Europeană, de 34%”, a declarat, joi, pentru Agerpres, reprezentanta Declic, Cătălina Hopârteanu, la finalul discuţiilor.

Aceasta s-a declarat dezamăgită de răspunsurile primite din partea ministrului Economiei.

„Din punctul meu de vedere, declaraţia domnului ministru cum că cărbunele va fi înlocuit şi că în zonele rurale se va folosi foarte mult energie pe bază de gaz, nu sunt cele pe care noi le doream, şi nu sunt în niciun caz în susţinerea unor soluţii pentru schimbările climatice. Noi ne dorim o eficienţă energetică mai mare prin energie regenerabilă, nicidecum prin înlocuirea cărbunelui cu gazele naturale, aşa cum ne-a zis domnul ministru că intenţionează să se întâmple. I-am spus că ne nemulţumeşte acest răspuns. Unul dintre argumentele reprezentanţilor ministerelor a fost că nu sunt bani, însă este public faptul că România este a treia ţară care ar putea să beneficieze de subvenţii în domeniul investiţiilor în energiile regenerabile, după Germania şi Polonia, aşadar nu vedem de ce România nu accesează aceşti bani şi nu face un plan ambiţios pentru a putea să acceseze aceste fonduri de la Uniunea Europeană”, a afirmat Cătălina Hopârteanu.