Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) avertizează că deteriorarea semnificativă a poziției financiare a furnizorilor şi distribuitorilor de energie reprezintă un risc major pentru întregul sector energetic, cu repercusiuni majore în întreaga economie. În urmă cu două săptămâni Guvernul vorbea de analizarea posibilității supraimpozitării furnizorilor și companiilor de distribuție, însă practic nu ar avea ce să impoziteze, în urma noii legi a plafonării profitul fiind fie infim, fie inexistent – furnizorii intrând pe pierdere.
”Nu știu să se mai fi vehiculat proiectul privind supraimpozitarea furnizorilor și distribuitorilor, am auzit și noi acum două săptămâni prin presă de el, nu știm să se mai fi continuat…Dacă ar fi făcut, mă tem că ne-ar lua ce nu avem, așa cum au făcut la eolian în urmă cu ceva vreme”, a declarat pentru Energynomics șeful unei companii de furnizare.
Totodată, federația ACUE a companiilor de utilități spune că ”neclarităţile generate de cadrul legislativ prin reglementări ambigue, introducerea de costuri suplimentare în mod discriminatoriu, incertitudinea recuperării integrale şi la timp a sumelor prevăzute de legislaţia în vigoare reprezintă un risc major care va duce, în timp foarte scurt, la deteriorarea semnificativă a situaţiei financiare inclusiv a marilor operatori economici din zona de furnizare şi distribuţie”, iar, odată cu aceștia, ar putea fi trasă în jos întreaga economie.
Legea plafonării nu reflectă costurile reale ale furnizorilor şi va duce la pierderi imediate de ordinul sutelor de milioane de lei, în medie, pentru fiecare furnizor, situaţie nedorită şi care ar genera o puternică reacţie negativă în întregul sector energetic.
Mai mult, ACUE subliniază că măsura plafonării preţurilor pe segmentul de furnizare, dispusă de autorităţile române, nu respectă legislaţia naţională (Legea energiei 123/2012 cu modificările şi completările ulterioare – art 80) şi nu aplică în mod corect legislaţia UE. Având în vedere faptul că tarifele reglementate din componenta preţului final sunt diferite în funcţie de operatorul de distribuţie, măsura conduce, totodată, şi la un tratament diferenţiat între furnizori.
De asemenea, modul de calcul al preţului de referinţă pentru stabilirea sumelor compensate de către statul român nu reflectă valoarea reală a sumelor de recuperat, conducând la costuri suplimentare semnificative pentru furnizori, într-un mod discriminatoriu, precizează sursa citată. Impactul direct al unei compensaţii parţiale pentru furnizorii de energie se traduce printr-un risc sever de insolvenţă sau faliment şi daune fără precedent asupra fluxului de numerar operaţional, conducând la incapacitatea furnizorilor de a-şi continua activitatea.
„Majoritatea statelor europene aplică scheme de sprijin pentru consumatorii de energie, dar România este singura ţară care a ales să transfere acest efort financiar important în sarcina furnizorilor. Provocările sectorului de furnizare vin în contextul unei situaţii fără precedent cu care se confruntă operatorii de distribuţie energie electrică, care gestionează o infrastructură critică în România. Aceştia sunt obligaţi să cumpere energia electrică necesară pentru funcţionarea reţelei fiind expuşi la costurile extrem de mari de pe piaţa angro, nereflectate în tarifele stabilite de ANRE. În cazul reţelelor electrice, această situaţie a afectat dramatic fluxul de numerar, de ordinul miliardelor de lei, forţând distribuitorii să diminueze investiţiile. Obligaţia de a efectua un serviciu public nu poate genera pierderi pentru operatori. În linie cu prevederile europene, cadrul de reglementare trebuie să asigure, în timp util, viabilitatea financiară a societăţilor de distribuţie”, consideră ACUE.
