În București, benzile de trafic, infrastructura utilităților și planul urbanistic general ar putea părea anacronice unei persoane din exterior. Chiar și așa, România în general și municipiul București în special fac salturi considerabile, adoptând și implementând rapid tehnologii din noua generație, pe nerăsuflate. GSM și internetul cu bandă largă sunt doar câteva exemple bune. La începutul anilor 2000, municipiul București se confrunta cu o criză a furnizării apei, înregistrând pierderi imense. Proiectând și implementând un proiect ambițios de modernizare pentru care a cheltuit 400 milioane euro, orașul a reușit să îmbunătățească gestionarea furnizării cu apă, depășind așteptările.

În ultimii ani, s-a constatat apariția unor discuții pe tema viitorului sustenabil al planului urbanistic și al dezvoltării urbanistice care să fie aliniat cu noile tendințe globale care pledează pentru orașele tehnologizate – „orașele inteligente”. Promovată la nivel european de la sfârșitul anilor 1990, discuția a fost adoptată și de către guvernul României și de autoritățile publice române, iar Primăria Municipiului București a dezvoltat planul general al orașului pe baza acestor discuții.

Pe repede înainte, în cursul acestei săptămâni: RADET (furnizorul de apă caldă) și ELCEN (producție și distribuție) vor fi transferate în patrimoniul Companiei Municipale Energetică, o societate recent înființată de către Primăria Municipiului București. Însă fondul problemei rezidă mai adânc în cadrul acestor societăți: RADET se află în insolvență, iar ELCEN trebuie să depună urgent un plan de reorganizare. În plus, primarul municipiului București a anunțat că 2% din țevile din rețea trebuie să fie înlocuite urgent (aproximativ 70 de kilometri din peste 3.000, în prezent) și asta din cauza situației infrastructurii RADET, care generează pierderi de aprox. 1,4 milioane Gcal pe an.

Având în vedere că deține o rețea veche de 40 de ani, cum este posibil ca municipiul București – al șaselea oraș din UE ca mărime – să se lupte cu infrastructura proprie de încălzirii și să gestioneze, în același timp, sustenabilitatea, creșterea, poluarea și alocarea eficientă a resurselor? În primul rând, modernizarea acestei infrastructuri nu se poate face în câteva săptămâni sau luni. La fel s-a întâmplat și în cazul alimentării cu apă, când municipalitatea și societatea de furnizare a apei au avut nevoie de ani de zile.

Londra este un oraș în care încălzirea centralizată a devenit populară după cel de-al doilea război mondial, când s-a pus accentul pe încălzirea unor locuințe rezidențiale de mari proporții. Utilizând combustibili fosili de aproximativ 80% la producerea energiei termice, municipalitatea din Londra a explorat, cu asistența unor academicieni, firme de consultanță și organizații internaționale, modalitățile prin care poate să își transforme rețeaua proprie într-un inteligentă și sustenabilă. Prin urmare, primarul Londrei a emis strategia pentru „Atenuarea modificărilor climatice și pentru energie”, care se axa pe energia descentralizată: o gamă largă de tehnologii și mărimi, de la sisteme unice pentru clădiri care utilizau tehnologii de microgenerare până la schemele destinate unor arii întinse, conectate la centralele termice locale și la centrele energetice de mare anvergură, care deserveau mii de clienți.

Cu un mediu tehnologic în plină dezvoltare, cu transformări urbane care se produceau în câteva luni, o abordare strategică a încălzirii centralizate trebuie să pună accentul pe eficiență, fiabilitate și rezistență. Prin urmare, pentru a deservi nevoile particularilor din cadrul comunității, în toate formele sale, Compania Municipală Energetică ar trebui să acorde atenție unor proiecte de mai mică anvergură și să maximizeze concurența de piață în acest sector. Într-o lume modernă, rolul autorității ar fi acela de a elabora regulile jocului și de a permite comunităților să își aleagă propriul sistem de încălzire.

Municipiul București mai are o șansă de a se ridica la nivelul provocării adresate de UE profitând totodată de beneficiile salturilor tehnologice care ar putea deriva din politici decizionale eficiente axate pe bune practici și pe orașe sustenabile.

_____________________________________________

Acest articol a apărut inițial în numărul din iunie 2018 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier acest număr (iunie 2018), în format tipărit, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.