Asociația Energia Inteligentă (AEI) solicită Guvernului, printr-o scrisoare deschisă, luarea în regim de urgență a unor măsuri pentru evitarea dublării prețului la gaze în 2025, venind cu o propunere de Strategie Post Plafonare a Prețului în Energie.

Potrivit unui comunicat, prețul gazelor naturale a atins luni pe Bursa TTF valoarea de 27,85 euro/MWh, un preț de 10 ori (925%) mai mic față de perioada în care România implementa plafonarea prețului la gaze (277,660 euro/MWh – august 2022).

„În august 2022, românii achitau 0,31 lei/KWh pentru gazele consumate, astăzi achită 0,29 lei/kWh, adică cu 6% mai puțin. Mai mult, pentru a evita ca după 31 martie 2025, când expiră valabilitatea plafonării prețului la gaze, oamenii să achite prețuri duble la gaze, Asociația Energia Inteligentă solicită Guvernului, printr-o scrisoare deschisă, luarea în regim de urgență a unor măsuri pentru atingerea prețului corect la consumatori. În acest sens, pentru a veni în sprijinul Executivului şi al românilor, înaintăm o propunere de Strategie Post Plafonare a Prețului în Energie”, a afirmat preşedintele AEI, Dumitru Chisăliță.

Guvernul României a aprobat în 2022 mai multe acte normative privind aplicarea unor măsuri pentru gestionarea efectelor creşterii prețurilor la energie şi gaze naturale, care urmează să expire în 31 martie 2025. Astfel, legislația emisă a suspendat prețul din contracte şi a stabilit aplicarea unui preț plafonat de 0,31 lei/kWh pentru consumatorii casnici, cu plata de la bugetul de stat a diferenței între costurile de achiziție ale furnizorilor şi prețul plafonat, dacă costurile sunt mai mari de 0,31 lei/kWh.

„Dacă costurile furnizorilor erau mai mici decât 0,31 lei/kWh atunci furnizorul calcula în fiecare lună un preț de vânzare compus din costurile de achiziție la care se adaugă o marjă reglementată. Prețul gazelor în contractele de vânzare gaze, care sunt suspendate până în 31 martie 2025, sunt la un nivel de circa 0,55 lei/kWh, preț care cel mai probabil va rămâne valabil cel puțin până în vara anului 2025”, se precizează în document, conform Agerpres.

Astfel, începând cu luna aprilie 2025, prețurile din facturi vor fi duble.

„Probabil în vara anului 2025 va reapărea timid concurența pe piața de gaze, dar care va aduce prețuri uşor mai mici, în cel mai fericit caz începând cu anul 2026. Această variantă va aduce toate riscurile care au existat în piață înainte de plafonarea prețurilor la gaze (unele clauze abuzive, creşteri de prețuri urmare a unor clauze din contract etc.)”, susțin reprezentanții AEI.

Conform sursei citate, Asociația Energia Inteligentă solicită Guvernului luarea în regim de urgență a unor măsuri pentru atingerea prețului corect la consumatori, având în vedere că în lipsa unor acțiuni corespunzătoare derulate încă din 2024, la momentul încetării efectului acestor măsuri, prețul gazelor în facturile românilor ar putea fi dublu.

Astfel, pentru a evita ca prețul gazelor din contractele de vânzare gaze, care sunt duble în momentul de față, să devină preț efectiv plătit de consumatori după data de 31 martie 2025, este necesară realizarea unor activități precum demararea urgentă a unei campanii masive de informare şi pregătire a consumatorilor în vederea reliberalizării pieței la gaze.

Reprezentanții AEI mai solicită profesionalizarea „câinilor de pază” ai unei piețe libere – reorganizarea ANRE, Consiliul Concurenței, ANPC şi înlocuirea în modul de lucru al acestora ca acțiuni principale elementele reactive – amendarea celor care încalcă legea după sesizarea unor abuzuri, cu acțiuni preventive şi de reducere a abuzurilor asupra consumatorilor şi prevenire a încălcării legii.

Pe lista de măsuri se mai află: înființarea unei entități de Soluționare alternativă a litigiilor de pe piața energiei, dezvoltată ca un Parteneriat Public cu o Asociație Non Profit de specialitate; suspendarea pe un termen de 3 ani a prevederilor din Codul Civil privind piața de energie prin care furnizorii pot să prelungească un contract de furnizare fără semnătura efectivă a clientului pe un contract/act adițional.

Totodată, AEI consideră necesare reglementări ale pieței. Printre acestea se numără organizarea de către ANRE (direct şi indirect) a unor sesiuni/acțiuni de ofertare concurențială a gazelor naturale începând cu data de 1 aprilie 2024, pentru refacerea concurenței.

Reprezentanții asociației fac referire şi la abonamentul la gaze solicitând, printre altele, aplicarea modelului pentru aplatizarea vârfurilor de cost din perioadele de iarnă cu transferul costurilor în perioada cu minimum de cost (perioada caldă) şi publicarea marjei comerciale pe facturile de gaze care, conform estimărilor AEI, înseamnă o reducere a prețului gazelor cu circa 2% (pe baza datelor din anul 2021).

Pe listă se mai află şi măsuri fiscale, precum: reducerea TVA de la 19% la 5% pentru următorul an pentru toate contractele nou încheiate (nu se aplică pentru contractele care sunt prelungite prin act adițional), măsură care ar determina o scădere a prețului mediu al gazelor la consumatorul final casnic cu circa 16%; impunerea unui nou model de impozitare progresist al supraprofiturilor furnizorilor, dar cu scopul unic de a reduce nivelul ofertelor de preț şi nu de a colecta bani la bugetul de stat.

Reprezentanții AEI au făcut referire şi la măsuri pentru reducerea sărăciei energetice şi protejarea consumatorilor vulnerabili, precum extinderea aplicabilității legii de la „stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie” la „măsuri de diminuare a sărăciei energetice şi de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie”.

În scrisoarea adresată Guvernului sunt menționate măsuri de stimulare a reducerii pierderilor de energie şi creşterii eficienței energetice la operatori şi consumatori, precum şi măsuri pentru cazuri de nefuncționare a pieței şi cazuri de urgență energetică – Planul de Urgență Energetică.

„În viitor, când piața se va confrunta cu creşteri repetate de 20 – 30% ale prețului la nivel de câteva zile (5-10 zile consecutive), nu mai putem vorbi de o piață liberă pe deplin funcțională. O piață disfuncțională a energiei, cu un dezechilibru mare între cerere şi ofertă, impune o altă abordare, care trebuie legiferată. Este important să se stabilească când se aplică astfel de măsuri”, se mai precizează în document.