Asociația furnizorilor de energie electrică și gaze AFEER cere specialiștilor ”din întreg sectorul energetic să participe la consultările legate de evoluțiile, precum și la deciziile ce privesc piața de energie din România” și propune reducerea sau renunțarea la impunerea TVA pentru electricitate și gaze și scutirea de la plata accizei, se arată într-un comunicat remis Energynomics.
În acest sens, AFEER a transmis o scrisoare deschisă autorităților competente din Guvern și Parlament, prin care cere și ”acoperirea parțială a facturii de utilități prin adoptarea urgentă a Legii privind consumatorul vulnerabil”.
”În lumina noilor schimbări majore în piața energiei, se desfășoară, în cadrul instituțiilor responsabile, discuții și consultări privind Strategia Energetică, Planul Național Integrat Energie – Schimbări Climatice, modificarea legii energiei, protejarea consumatorului vulnerabil. În contextul dat, facem un apel pentru că dorim ca experiența și expertiza specialiștilor din domeniu și, cu atât mai mult, a celor ce activează în domeniul furnizării energiei electrice și gazelor naturale, să fie mult mai bine folosită de către reprezentanții autorităților”, precizează Ion Lungu, director executiv AFEER.
Asistăm, în această perioadă, la o creștere importantă de prețuri, atât pe piața europeană, cât și pe cea națională. Pe lângă creșterea cererii de energie (electrică și gaze naturale), determinată de reluarea activității economice la niveluri similare celor dinainte de perioada pandemică (situație care a dus creșterea economică în Uniunea Europeană, la fel ca și în România), a intervenit și majorarea prețurilor la care se tranzacționează certificatele de emisii (chiar la peste 57 euro) ca urmare a angajamentelor statelor membre UE de a face tranziția către surse nepoluante și sustenabile de energie, ceea ce a condus la o creștere importantă a prețurilor energiei electrice și gazelor naturale.
”AFEER reiterează faptul că este deosebit de important ca această situație să fie corect explicată, în special publicului larg. Furnizorii nu sunt cauza creșterilor de prețuri, ci, dimpotrivă, ei sunt cei mai expuși, fiind ultima verigă în fața consumatorului. Furnizorii sunt și cei ce încearcă să vină în sprijinul clienților, pentru a-i proteja cât mai mult posibil în fața creșterilor de prețuri de pe piața angro de energie”, au mai spus oficialii asociației.
Perturbațiile pieței se regăsesc în majoritatea țărilor europene, însă, în România, se adaugă efectul unei oferte sub nivelul cererii, ca urmare a deficitului de investiții din ultimii ani în capacități noi de producție de energie.
”De-a lungul timpului, au fost câteva cauze majore care au condus la o limitare extremă, chiar o stopare a investițiilor în noi capacități de generare a energiei electrice, precum intervenția statului, inclusiv prin reglementări primare și secundare, care au condus la o distorsionare evidentă a pieței, dar care au generat și un nivel foarte scăzut de recuperare a eventualelor investiții, ceea ce i-a determinat pe investitorii privați să-și revizuiască planurile. Pe de altă parte, nici Guvernul, în calitate de proprietar al majorității producătorilor de energie și a rețelei de transport, nu a fost capabil să acceseze fonduri europene nerambursabile prin Planul Național de Investiții (PNI), program în care au rămas fonduri importante necheltuite, astfel că nu au apărut noi capacități de producere, iar rețeaua de transport a rămas cu o capacitate redusă în multe regiuni de interes pentru investiții în generare. În plus, schimbările dese și de substanță ale legislației au împiedicat, o dată în plus, investițiile în domeniu”, a adăugat Ion Lungu.
AFEER a precizat că în prezent există bariere în reluarea investițiilor în sectorul energetic: întârzieri mari în transpunerea legislației europene, schimbări legislative privind taxarea sau privind piața, întârzieri mari în implementarea noilor programe de finanțare din fonduri publice (precum Fondul de Modernizare), neclarități în interpretarea reglementărilor adoptate (precum cele referitoare la contractele bilaterale de lungă durată, deși acestea sunt nu doar permise, ci încurajate de legislația europeană), neclarități privind viitorul resurselor de gaz din Marea Neagră (în condițiile în care estimările sunt că, în 10 ani, România își epuizează rezervele de gaze naturale, iar importurile din acest an au crescut de aproape 3 ori față de 2020), neclarități între volumul total al capacităților instalate teoretic și cel a capacităților cu adevărat funcționale (ceea ce determină, implicit, blocarea unor avize tehnice de racordare – ATR din cauza unor unități nefuncționale).
”De menționat și că multe proiecte de investiții au soluții de racordare cu întărirea obligatorie a rețelei, ceea ce implică majorarea semnificativă a costurilor pentru investitori, consecințele ajungând până la stoparea investițiilor. În plus, există și o reticență a sectorului bancar în finanțarea proiectelor care nu au acoperite integral riscurile, la care se adaugă și costuri de finanțare mai mari față de cele percepute în alte țări europene.
”Toate acestea au condus la un deficit de capacitate de generare a energiei, astfel încât România are probleme în a-și asigura consumul din producția internă, ceea ce a făcut ca, în ultimii ani, din exportator, să devină importator net de energie electrică”.
