Curățenia localităților, aerul respirat, transformarea deșeurilor în resursă, adaptarea la schimbările climatice, construcțiile sustenabile, alimentația pe cât posibil cu produse locale sunt factori care influențează calitatea vieții oamenilor, mediul înconjurător, dar și economia. Iată câteva dintre temele dezbătute marți, la întâlnirea lunară a membrilor AHK România. La discuția moderată de Ilinca Pandele, director departament Membri, au fost invitați: Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Daniel Gross, CEO REWE România, Radu Merica, CEO RER Ecologic Group și Eugen Pănescu, arhitect și urbanist.

„Colaborarea dintre mediul economic, politic și societate este foarte importantă. Numai așa se pot crea soluții sustenabile și  strategii și se pot da noi impulsuri pentru viitorul României. De asemenea, inovațiile și investițiile în domeniul economiei circulare deschid noi linii de business pentru companiile din România. Acest lucru va consolida competitivitatea țării și a Uniunii Europene și va crea noi locuri de muncă”, a spus președintele AHK România, Andreas Lier,  în deschiderea dezbaterii „Mediu-Climă-Economie. România quo vadis?”.

Transformarea provocărilor climatice în oportunități a fost subliniată și de ministrul Mediului, care a remarcat că tema modificărilor climatice nu mai este deloc una filozofică, ci una care ne afectează viața: „Europa și România au o șansă legată de evoluția acestor lucruri, pentru că adaptarea la efectele schimbărilor climatice e singurul lucru pe care îl putem face. Adaptarea poate să însemne investiții, oportunității de business, capital în industrie, inovare. Așa cum se întâmplă deja în țările vestice, cred că  tema anului 2025 va fi apa.”

În prezent există însă tehnologii de proiectare și planificare care pot face previziuni în legătură cu schimbările climatice și astfel se pot diminua efectele acestora asupra localităților, și în special asupra orașelor. „Noi lucrăm deja cu software, cu oameni pregătiți care analizează în avans sistemele de planificare adaptivă și climatică. Nu mai trebuie să intuiești pe unde bate vântul, cantitățile de apă sau temperatura. Ne dorim doar ca metodologia privind construcțiile să integreze mediul și mai ales efectele produse de ceea ce construim și dezvoltăm asupra mediului,” a explicat arhitectul urbanist Eugen Pănescu.

Construcțiile și întreaga  activitate a oamenilor generează deșeuri, care din nou, influențează clima și calitatea vieții, dar care pot crea și oportunități economice. Una dintre acestea este transformarea deșeurilor în resurse pentru alte industrii. E nevoie însă de o reglementare care să diferențieze un deșeu de materia primă.

„Mi-aș dori niște standarde tehnice pentru deșeurile provenite  din construcții și demolări și pentru deșeurile biodegradabile, care să definească exact când încetează statutul de deșeu. Pentru că doar atunci  poți să ști ce înseamnă reciclare. Dacă nu există definiția reciclării, n-ai cum să măsori ratele de reciclare,” a spus Radu Merica, director general al RER Ecologic Group.

Un prim pas în direcția asumării curățeniei din localități îl reprezintă sistemul de garanție-returnare (SGR), care în curând va împlini un an de la lansare. Acesta este cel mai mare parteneriat public-privat de până acum din România, care după un an a reușit reciclarea a aproximativ 80% din cantitatea de ambalaje adunate. „SGR nu rezolvă în totalitate problema deșeurilor, dar este un bun exemplu pentru societatea românească. La finalul mandatului meu las o Românie mai curată, și acest lucru se datorează și SGR”, a spus ministrul Fechet. El a menționat și câteva oportunități de afaceri create de SGR: fabrici de containere modulare pentru instalarea aparatelor de colectare automate, sute de noi locuri de muncă, investiții. Ținta este ca pe viitor să fie incluse și alte tipuri de ambalaje precum sticla sau tetra pak.

SGR-ul, alături de eficiența energetică, recuperarea apei sau izolarea clădirilor arată că sustenabilitatea este profitabilă, a  fost opinia  directorului general al REWE  România, Daniel Gross. „De cele mai multe ori, sustenabilitatea aduce și rentabilitatea superioară economică. E nevoie și de investiții și acest lucru poate fi parțial sprijinite de către stat, dar mi-aș dori să promovăm mai mult avantajele sustenabilității. Încă există ideea că dacă ești sustenabil, ești mai scump. Nu este cazul, noi am încercat foarte multe proiecte și vă pot spune că de cele mai multe ori randamentul a fost pozitiv,” a explicat Gross.

Unul dintre aceste proiecte este și Triplu RO, prin care  Penny încearcă să cumpere cât mai mult de la producătorii locali, pentru a oferi produse care să aibă ingredientul principal românesc. „Este sustenabil, pentru că pe de o parte scade amprenta de CO2, iar pe de altă parte clientul își dorește produse românești.” a mai spus el, adăugând că e nevoie de investiții pe partea de procesare a produselor alimentare.

Pentru a transforma toate aceste provocări în oportunități este nevoie de dialog. Acest lucru l-a subliniat și ministrul Mircea Fechet, care a arătat în încheierea dezbaterilor, că „mediul economic este afectat de toate deciziile pe care le luăm la minister sau la guvern”.