Plenul comun al Camerei Deputaților şi Senatului a decis, miercuri, numirea lui George Niculescu, fost secretar de stat în Ministerul Energiei, în funcția de preşedinte al Comitetului de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Niculescu îl înlocuiește pe Dumitru Chiriță (PSD), care a fost președinte ANRE din anul 2017.
Niculescu a primit 256 de voturi „pentru” şi 24 „împotrivă”.
Pentru funcția de vicepreşedinte al ANRE a fost ales Gabriel Andronache, fost președinte al Transelectrica, cu 263 voturi „pentru” şi 6 voturi „împotrivă”. El îl înlocuiește pe Zoltan Nagy-Bege (UDMR), vicepreședine ANRE din 2017. Surse contactate de Energynomics au indicat o nouă posibilă poziție de lider în cadrul ”unei instituții publice”, posibil la Ministerului Energiei, pentru Zoltan Nagy-Bege, însă, contactat de Energynomics, acesta a infirmat informația. El nu a dorit să ofere alte comentarii.
”Zoltan Nagy-Bege a fost director general în cadrul ANRE, pe Eficiență Energetică. Însă funcția s-a dus la Minister, acum va trebui să-i propună o altă funcție. Eu, dacă aș fi în locul noului președinte, l-aș ține pe poziția de director general. Pentru că toată lumea cunoaște capacitatea lui… Ar trebui recuperat, pentru binele sectorului, pentru că nu sunt prea mulți oameni care să aibă calificările și competența lui”, a declarat o sursă, pentru Energynomics.
Cele două funcții vacante de membru în Comitetul de reglementare al ANRE vor fi ocupate de Sorin Bumb (PNL) – 260 de voturi „pentru” şi 80 „împotrivă” şi Cornelia Sulger (PSD) – 244 de voturi „pentru” şi 96 împotrivă”, potrivit Agerpres.
Trebuie avut în vedere faptul că din iunie 2023 va intra în vigoare principiul ”rotativei” guvernamentale, prin care principalele partide aflate la conducere – PNL, PSD și UDMR își vor schimba între ele șefia la conducerea instituțiilor publice și companiilor de stat.
Ministrul liberal al Investițiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a afirmat anterior că România are nevoie de stabilitate financiară şi, ca urmare, rotativa guvernamentală ar trebui să se producă după depunerea cererii de plată numărul 3 din PNRR, care are ca termen luna iunie.
„Având în vedere că discutăm de cererea de plată numărul 3 şi că la fiecare cerere de plată fiecare jalon are în spate memorie instituțională şi oameni care sunt obişnuiți cu problematicile şi cunosc, să zicem, firul logic al lucrurilor, cred că cererea de plată numărul 3 ar trebui să fie cea care se depune şi după aceea să se întâmple rotativa. Experiența guvernamentală pe care o am îndeamnă să spun acest lucru, pentru că aceia care vin ulterior au nevoie de o perioadă de lucru până când se obişnuiesc cu problemele şi, desigur, aici, în ceea ce priveşte cererile de plată şi implementarea, PNRR nu ne iartă, este necruțător. O împingere a cererii de plată presupune, pe cale de consecință, şi următoarele cereri de plată care pot fi, mai apoi, duse mai încolo, pentru că este regula consecutivității. Adică, se depune cererea de plată numărul 3, se validează jaloanele şi țintele şi după aceea poți depune cererea de plată numărul 4”, a declarat Boloş, la Palatul Victoria, pe 22 martie, conform Digi 24.
El a adăugat că, în cazul în care cererea de plată numărul 3 se va depune în toamnă, în loc de luna iunie, şansele de a depune o a doua solicitare în acest an „scad simțitor”.
