Proiectul de lege privind amânarea plății la utilități pentru trei luni se bazează pe o idee corectă de protecție socială, consideră experții think-tank-ului Energy Policy Group. Totuși, aplicarea ideii riscă să dea greș, dacă condițiile de aplicare nu sunt bine și coerent delimitate. Cel mai important, categoria beneficiarilor trebuie delimitată cu claritate, subliniază EPG într-o analiză dată publicității.

Energy Policy Group lansează mai multe propuneri de revizuire a proiectului de lege, pentru ca acesta să includă “condiții mai bine circumscrise – pe de o parte, mai restrictive, pe de altă parte, mai generoase – pentru beneficiari”:

• agenții economici incluși să fie limitați la IMM-uri
• intervalul de aplicare ar trebui să fie iunie-august sau iulie-septembrie, pentru a permite intrarea în acest mecanism de protecție și a celor care, în mod previzibil, vor îngroșa în săptămânile viitoare rândurile persoanelor fizice și juridice serios afectate de criză
• cerințele de calificare trebuie să fie cât mai nebirocratice, prin urmare cât mai clare și mai rezonabile, pentru a putea fi procesate cu ușurință de companiile de furnizare care vor colecta cererile de amânare a plăților

O inițiativă necesară…

Vineri, 3 aprilie, plenul Parlamentul a adoptat Proiectul de lege pentru acordarea unor facilități pentru contribuabilii operatori economici pe teritoriul României . În fapt, proiectul de lege, care a fost trimis spre promulgare Președintelui României, se referă nu doar la operatori economici, ci și la persoane fizice. Art. 4 le oferă acestora posibilitatea de a solicita amânarea plății facturilor lunare la utilități – „apă-canal, energie, gaze, salubritate, servicii telefonice și de internet, cablu TV, cu excepția serviciilor de voce și de date mobile” – pentru o perioadă de trei luni de la intrarea în vigoare a legii.

Mai exact, beneficiarii includ persoanele fizice, afectate „direct sau indirect de măsurile impuse de autoritățile competente, pe perioada stării de urgență”, dar și operatori economici a căror activitate „a fost oprită sau [ale] căror venituri sau încasări s-au diminuat cu minimum 15% în luna în curs, raportat la media celor două luni anterioare”. După expirarea perioadei de trei luni, sumele scadente urmează să fie plătite eșalonat, în 12 luni după aceea, fără dobânzi și penalități.

Mai departe, alineatul (3) precizează că „pentru acoperirea echivalentului sumelor afectate…, Ministerul Finanțelor Publice pune la dispoziția furnizorilor de utilități, prin Trezoreria Statului, credite de trezorerie cu dobânda zero pentru o perioadă de până la 18 luni.”

… dar prea laxă, prea vagă și excesiv de generoasă

Ideea este bună, consideră EPG, având “incontestabile merite de protecție socială și de eficiență macroeconomică, ea fiind aplicată în prezent, cu unele diferențe, în state industrializate ce au fost puternic lovite de criza Covid-19, precum Italia și Spania”. Pe de altă parte, implementarea ei cu succes depinde esențial de buna delimitare a categoriei beneficiarilor actului normativ, iar analiștii identifică o serie de neajunsuri pentru corectarea cărora „proiectul de lege trebuie retrimis în Parlament”.

• este mai potrivit ca o astfel de lege să intre în vigoare la 1 iunie sau 1 iulie, pentru că în segmentul consumatorilor casnici, „numărul celor aflați în șomaj tehnic și al celor cu activități independente grav afectate de înghețarea cvasi-generală a activității economice […] nu va atinge un vârf înainte de mijlocul lunii mai”
• amânarea de la achitarea facturilor trebuie să fie o opțiune doar pentru consumatorii casnici care au probleme financiare cu adevărat grave. Formularea “toate persoanele fizice afectate ‚direct sau indirect’” este mult prea vagă și creează atât o problemă de „hazard moral”, cât și una de alocare ineficientă a fondurilor publice pe timp de criză.
• legea trebuie să-i aibă ca beneficiari și pe toți cei care, din diferite motive, aveau deja un venit sub nivelul salariului minim pe economie, precum și pe cei care nu înregistrează deloc venituri și care, în practică, muncesc nefiscalizat („la negru”), pe baza unei adeverințe pe care ANAF o poate emite imediat
• cerința ca Guvernul să definească „până la data de 1 mai 2020 consumatorul vulnerabil”, cu o schemă d ajutor pentru această categorie socială este însoțită de un termen nerealist de scurt
• în ceea ce privește consumatorii non-casnici, s-ar fi impus un nivel minim de diminuare a încasărilor sau veniturilor de 50%, raportat la media ultimelor șase luni, nu doar două luni de activitate. Proiectul de lege trimis la promulgare se referă la operatorii economici a căror activitate „a fost oprită sau [ale căror] venituri sau încasări s-au diminuat cu minimum 15% în luna în curs, raportat la media celor două luni anterioare”. Potrivit EPG, o scădere lunară de venituri sau încasări de 15% este ușor de instrumentalizat de către majoritatea agenților economici, prin relativ ușoare amânări la nivelul fluxului de numerar.
• un astfel de mecanism tranzitoriu de protecție economică s-ar aplica în mod justificat doar IMM-urilor, nu și marilor companii

Despre EPG

Energy Policy Group (EPG) este un think-tank independent, non-profit, specializat în politici energetice și climatice, analize de piață și strategii energetice, fondat în februarie 2014. EPG se concentrează pe Europa de Est și bazinul Mării Negre, dar analizele sale țin seama de tendințe și procese mai ample la nivel global și european.