Universitățile tehnice din România ar putea prelua locul lăsat liber de dispariția institutelor de cercetare în energie, fără a deveni, totuși, SRL-uri care să facă studii de fezabilitate, a declarat Andrei Ceclan, președintele SAMER – Societatea Auditorilor și Managerilor Energetici din România.
„În România nu mai există institute de cercetare în domeniul energetic. Ele erau cele care dădeau direcția și care puteau să spună ce pași trebuie făcuți. [Se vede această lipsă inclusiv] în acea așa-numită strategie energetică, care e o adunătură de conținuturi care nu prea se leagă între ele. Vedem asta și în PNIESC, care a fost deja respins de trei ori. Ne cam pierdem încrederea în aceste documente făcute de consultanți externi. Ar merita să vedem cu cine înlocuim institutele de cercetare și prima mea opțiune ar fi universitățile tehnice care pot substitui acest rol de cercetare în a da și a fundamenta direcția pe care trebuie să mergem”, a spus Ceclan, cu ocazia conferinței „Digitalizare și eficiență energetică – Iași 2024”, organizate de Energynomics.
El a adăugat că universitățile au rolul de a disemina cunoaștere în mediul socio-economic, dar nu trebuie să devină SRL-uri care să facă studii de fezabilitate. Asta se întâmplă pentru că nu există alternative. O veste bună este că există multiple surse de finanțare pentru cercetare științifică pentru universități, iar la Universitatea Tehnică din Cluj sunt în derulare 20 de proiecte de cercetare din domeniul tranziției energetice.
„Universitățile sunt o resursă foarte valoroasă care trebuie băgată în seamă și de autorități, dar nu trebuie să se substituie mediului economic în contracte comerciale”, a afirmat el.
Decarbonizare inteligentă
Pe de altă parte, decarbonizarea economiei trebuie să se facă într-un mod inteligent și fără a se sacrifica securitatea energetică, iar primele obiective care ar trebui punctate în acest proces trebuie să fie clădirile care sunt responsabile pentru aproximativ 50% din consumul de energie termică al unui oraș. De altfel, sistemele publice de termoficare au nevoie masivă de investiții. La nivelul țării, nevoia de finanțare a tuturor sistemelor publice de termoficare din România se ridică la 10 miliarde de euro, în timp ce toate finanțările prezente nu depășesc un miliard de euro.
„O altă stafie bântuie Europa, aceea a decarbonizării. Nu înseamnă că nu trebuie să ajungem acolo, dar trebuie să o facem inteligent și fără a ne sacrifica securitatea energetică. Asta înseamnă că pentru a atinge decarbonizarea în orașe trebuie în primul rând să alimentăm gradual cu energie sigură, curată și verde, cu prioritate, locuințele, principalul consumator de energie din orașe. Și asta trebuie făcut utilizând sistemele publice de termoficare. Nu putem să ne sacrificăm securitatea energetică crezând că rezolvăm totul cu sursele regenerabile. Rezolvăm o bună parte, dar nu totul”, a precizat el.
Conferința „Digitalizare și eficiență energetică – Iași 2024” a fost organizată de Energynomics, împreună cu Camera de Comerț Italiană pentru România – CCIpR și cu sprijinul partenerilor: Datacor, Exim Banca Românească, Polytrade Global, Solar Turbines, UniCredit Bank, WALDEVAR.