Evenimentul COP26 este în desfășurare pentru alte câteva zile, la Glasgow, iar reuniunea extinsă de lideri mondiali și experți poate fi bine rezumată în două cuvinte, crede Anna Akhalkatsi, Manager de Țară al Băncii Mondiale pentru România. Într-o conversație exclusivistă de cel mai înalt nivel propusă de Energynomics, ea a vorbit despre ambiție și acțiune, dar și despre potențialul pe care îl are România în ceea ce privește tranziția către o economie verde, sustenabilă.

Ambiția și acțiunea sunt cuvintele pe care „vom continua să le auzim”, întrucât trăim momente extraordinare: lumea suferă încă din cauza impactului pandemiei generate de COVID-19 și, totuși, ne îndreptăm atenția către liderii noștri pentru ca aceștia să își asume noi angajamente legate de obiectivele care contează pentru tranziția către zero emisii nete.

În ceea ce privește energia, eliminarea unei treimi din emisiile globale „va necesita retragerea a peste 100 de gigawați din capacitatea de energie pe cărbune în fiecare an, în următorii 20 de ani, ceea ce înseamnă că lumea trebuie să închidă aproximativ o centrală electrică în fiecare zi, până în 2040”, a spus Anna Akhalkatsi.

Ea a subliniat că tranziția spre energie verde trebuie să aibă loc concomitent cu cererea în creștere de energie dinspre piețele emergente care este „neacoperită”. „Cum rezolvăm această problematică într-un mod care să permită tuturor țărilor să se dezvolte și oamenilor să beneficieze o tranziție justă, nu doar de o tranziție de dragul tranziției?”, a întrebat ea.

Este bine că există câteva realizări de succes la nivel global, în Uniunea Europeană (UE) și în România. Totuși, vedem o mulțime de țări în care încă mai există subvenții pentru combustibili, carbonul este impozitat prea puțin în multe sectoare și trebuie luate decizii, atât pentru dezafectarea parcului existent de centrale electrice pe cărbune, de exemplu, cât și pentru oprirea construcției unora noi”. Urmărind COP26, „vrem să vedem un angajament în ceea ce privește politicile publice pentru o tranziție realistă și echitabilă”, pentru a transforma nu numai sectorul energetic, ci întreaga economie.

Există trei ingrediente pentru succes, a remarcat Anna Akhalkatsi. „Unul este cadrul de politici, al doilea este finanțarea și, apoi, disponibilitatea tehnologiilor și soluțiilor”.

Piețele de energie bine gândite, gestionarea sectorului de energie conform cu nivelul cererii (demand-side management) și digitalizarea – toate acestea ne pot ajuta să reducem costul energiei electrice. „Din păcate, în prezent, doar o treime dintre țările lumii au implementat cadre legislative și politici adecvate pentru energie regenerabilă. Dacă ne uităm la finanțare, știm cu toții că dacă recurgem la politici menite să conducă la deblocarea investițiilor este nevoie de investiții suplimentare de trilioane de dolari, iar acestea nu pot proveni doar din granturi sau resurse concesionale. Avem nevoie de finanțare din partea sectorului privat și, pentru acest lucru, trebuie să mobilizăm finanțare din partea sectorului public, privat și pentru dezvoltare în proporții mari, precum și să proiectăm instrumente financiare sofisticate pentru a debloca proiecte cu un impact mare.” În ceea ce privește tehnologia, oficialul Băncii Mondiale s-a referit la Glasgow Breakthroughs, angajamentele țărilor de a dezvolta și implementa tehnologii curate în întreaga lume.

România a făcut progrese importante în trecut, a spus Anna Akhalkatsi. „Țara are în continuare nevoie de reforme care să consolideze și să aprofundeze integrarea regională, pentru a accelera tranziția energetică a României și pentru a atinge obiectivele setate în cadrul pachetului pentru energie curată al UE și al Pactului Ecologic European, precum și pentru a beneficia de câștiguri din urma eficientizării la nivel de sistem”, a evidențiat ea. Acțiunile recente ale României pentru stoparea celor mai poluante centrale pe cărbune, precum și planurile de a închide două unități din cadrul Complexului Energetic Oltenia reprezintă „un mesaj clar ce demonstrează angajamentul țării”. Cu toate acestea, „ceea ce este foarte important și rămâne o provocare constă în accelerarea ritmului în care sectorul energetic adăugă noi capacități de generare de energie pentru a echilibra presiunile care decurg din scoaterea din uz a centralelor pe cărbune vechi și poluante. […] În trecut, s-au înregistrat progrese bune în ceea ce privește dezvoltarea de surse de energie regenerabilă, dar, din păcate, ritmul a fost redus mult în ultimii cinci ani și este nevoie de mai mult sprijin prin politici publice pentru a crea un mediu adecvat, favorabil pentru implicarea sectorului privat și pentru a sprijini o tranziție echitabilă a țării de la cărbune [către o economie verde]”.

Dincolo de sectorul energiei electrice, majoritatea companiilor de utilități care livrează energie termică la nivel municipal se confruntă cu dificultăți financiare și au nevoie de sprijin pentru tranziția către modele durabile de încălzire, de îndrumare privind politicile publice, precum și de consolidare a capacității de producție. Intensitatea energetică în România este în scădere, dar este încă mare, peste media europeană. Așadar, există încă „un potențial uriaș și neexploatat în ceea ce privește eficiența energetică”, a mai spus Anna Akhalkatsi, referindu-se la Strategia națională de renovare pe termen lung.

Doamna Akhalkatsi a vorbit, de asemenea, despre necesitatea de a consolida politicile și cadrul de guvernanță general în sectorul energetic. „Banca Mondială va continua să ofere sprijin în proiectarea și implementarea agendei de tranziție energetică și în optimizarea piețelor energetice pentru a contribui la un viitor în condiții sustenabile pentru români. În acest efort, ne coordonăm cu toți ceilalți parteneri de dezvoltare, inclusiv cu UE, prin câteva Directorate Generale (e.g., DG Reform, DG Energy, DG Competition). În curând, vom lansa un nou produs pe care Banca Mondială l-a dezvoltat recent, care se numește Raportul de țară privind dezvoltarea climatică (Country Climate Development Report). Acesta este un [instrument] de diagnostic care va analiza identificarea și prioritizarea acțiunilor care reduc semnificativ emisiile de GES, care conduc la adaptare și reziliență climatică și care sprijină realizarea contribuțiilor determinate la nivel național [CDN, ce identifică țintele naționale voluntare în domeniul climei post-2020, inclusiv atenuarea și adaptarea climatică, nota redacției] și a strategiilor pe termen lung.

În plus față de furnizarea de sprijin financiar, o temă importantă pentru Banca Mondială în cadrul COP26 constă în efortul de a intensifica sprijinul pentru o redresare verde [ecologică], durabilă și incluzivă în urma pandemiei de COVID-19, precum și în tranziția către o societate cu emisii scăzute de carbon, care pune accentul pe oameni, a spus Anna Akhalkatsi. „Cred că zona în care Banca Mondială poate interveni constă în oferirea de sprijin [României] pentru a transforma ambiții [obiective] în acțiuni […], deoarece această criză energetică ne transmite un apel clar la acțiune pentru a accelera tranziția energetică și pentru a decarboniza economia României, precum și pe cea globală”.