Reglementatorul pieţei noastre de energie (ANRE) a cerut participanţilor la piaţa angro de energie să urgenteze transmiterea informaţiilor necesare în vederea înregistrării în Registrul Naţional.

ANRE a amintit că aceia care nu s-au înscris în registru au obligaţia de raportare conform Regulamentului UE nr. 1227/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului privind integritatea şi transparenţa pieţei angro de energie şi respectiv, Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2015 al Parlamentului European şi al Consiliului privind raportarea de date, conform Bursa.

Conform normelor europene, începând cu 7 octombrie 2015 operatorii nu mai pot tranzacţiona energie şi gaze decât dacă se înscriu în registrul naţional instituit pe 18 martie 2015. UE a introdus noi norme de raportare numite REMIT, prin care doreşte să monitorizeze pieţele de energie şi de gaze şi să prevină manipulările.

Furnizorii de electricitate şi de gaze nu cunosc nici acum care sunt costurile cu raportările tranzacţiilor către reglementatorul european ACER, care a pus la punct REMIT, după cum a declarat recent Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), pentru Bursa.

Furnizorii trebuie să pună la dispoziţia ACER date nu numai despre tranzacţiile încheiate, ci şi despre toate ofertele pe care le fac în piaţă şi care nu sunt câştigătoare. Cum acest lucru este extrem de complicat pentru traderi, ACER a decis ca operatorii burselor de energie să raporteze tot ce se tranzacţionează şi se ofertează pe pieţele centralizate. Astfel, furnizorilor le rămâne să transmită doar datele despre operaţiunile care se fac în afara burselor, susţine domnul Lungu.

În cazul particular al pieţei noastre de energie, unde tranzacţiile cu electricitate pe OPCOM sunt obligatorii pentru toată lumea, raportarea este mai simplă pentru traderi, pentru că o va face OPCOM, contra unui tarif care urmează să fie reglementat.

Pe lângă tranzacţiile de pe OPCOM, furnizorii din ţara noastră trebuie să raporteze contractele cu consumatori finali care au capacitatea de consum mai mare de 600 GWh pe an. Chiar dacă nu contractează energie cât au capacitatea maximă de consum, furnizorii trebuie să-şi chestioneze clienţii asupra acestui aspect.