Deși asociațiile de producători din sectorul de petrol și gaze propun ca noul preț de referință pentru stabilirea redevențelor să țină cont de bursa din România sau de prețul din contractele lor de vânzare, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) susține că bursa românească este imatură, astfel că redevențele trebuie calculate în funcție de hub-ul din Austria.
ANRM a organizat miercuri o dezbatere publică pe tema actualizării prețului de referință la gazele naturale, în funcție de care se calculează redevențele petroliere datorate bugetului de stat de către companiile producătoare, conform Agerpres. Aceasta, după ce instituția a publicat un proiect de ordin, potrivit căruia noul preț de referință ar urma să țină cont de cotațiile de la bursa de gaze din Austria, respectiv hub-ul Baumgarten.
ROPEPCA: Referința la hub-ul din Austria este irelevantă pentru piața de gaze naturale din România
Reprezentanții asociațiilor din sectorul de petrol și gaze nu sunt de acord cu propunerea ANRM. ”Prețul de referință trebuie să fie prețul de piață din România. Suntem de părere că o piață externă nu reprezintă piața din România. Nu avem nicio legătură cu hub-ul Baumgarten. Acolo gazele sunt vândute de mai multe ori și nu este corect pentru plata redevențelor”, a declarat, în cadrul dezbaterilor, Harald Kraft, reprezentantul ROPEPCA, citat de economica.net. În plus, el a adăugat că nu este corect ca prețul de referință să țintă cont doar de piața spot, așa cum propune ANRM, întrucât pe această piață prețurile fluctuează extrem de mult.
La rândul său, Alexandru Maximescu, de la Federația Patronală de Petrol și Gaze, a arătat că nu ar trebui introdus un preț administrativ într-o piață liberalizată.
Totodată, Gabriela Cărbureanu, reprezentantul Romgaz, a atras atenția că introducerea în ecuație a unei burse externe este cea mai rea alegere posibilă pentru un producător. ”Cea mai bună variantă ar fi raportarea la prețul la care producătorul vinde gazele. Dacă nu, raportarea la Bursa Română de Mărfuri”, a spus ea.
În replică la observațiile producătorilor, Dorinel Unsărescu, consilier al președintelui ANRM, a arătat că bursa de gaze românească este irelevantă pentru calculul redevențelor, fiind abia la început.
“Știți cât se tranzacționează pe Bursa Română de Mărfuri și, deși se încearcă resuscitarea și stimularea Bursei Române de Mărfuri, începutul este abia în 2018. Este o piață încă imatură. Ne-am dori și noi să ne raportăm ca referință la BRM sau la OPCOM sau la orice altă piață românească, dar în momentul de față o astfel de discuție este inoportună pentru ANRM. Comportă niște variabile necontrolabile pentru ANRM pentru a fundamenta un preț de referință la o bursă complet imatură și care acum începe să se dezvolte”, a spus Unsărescu.
El a amintit că redevențele sunt doar o parte a impozitării companiilor producătoare și a arătat că, în 3-4 luni, legislația va fi modificată ”în sensul creșterii posibilităților ANRM de a veni în sprijinul producătorilor”, conform economica.net.
Oficialul ANRM a adăugat că există în Europa nouă burse de gaze, unde prețul este aproximativ același (cu excepția bursei din Italia), însă, pentru România, de referință este bursa de gaze de la Viena.
Discuția privind actualizarea prețului de referință pentru calculul redevențelor are loc în contextul în care acesta nu a mai fost modificat din 2008. Prețul în vigoare la ora actuală este de 495 de lei pe mia de metri cubi, adică 45 de lei pe MWh, în contextul în care prețul pieței este de 89 de lei pe MWh, adică dublu.
Potrivit ANRM, la bugetul de stat se încasează anual redevențe petroliere în valoare de un miliard de lei, calculate la prețul de referință din 2008.
Anterior, în deschiderea sesiunii de dezbateri, Unsărescu a amintit că, în urma a două controale, Curtea de Conturi a stabilit că bugetul de stat a pierdut încasări de peste 7 miliarde de lei în perioada 2010-2015, întrucât prețul de referință al gazelor la care se calculează redevențele petroliere nu a mai fost actualizat din anul 2008.