Președintele ANRM, Gheorghe Duțu, a spus la o dezbatere în Vaslui cofinanțată din bani europeni că “România nu își poate permite să nu ia în calcul” gazele de șist din pricina declinului producției din depozitele convenționale, declin ce va conduce la importuri mai mari.
“România nu-și poate permite să nu ia în calcul această resursă (gazele de șist – n.r). În general, se constată că resursele existente sunt în declin, ultimele cifre dau niște trenduri de descreștere, ceea ce înseamnă că vom fi tot mai dependenți de importuri. […] Prin potențialul pe care îl avem, avem o perspectivă foarte bună. Ne așteptăm ca în cinci, șase ani să fim independenți din punct de vedere energetic.
Totul se va face cu respectarea strictă a normelor de mediu. Suntem ancorați la un program de mediu poate prea excesiv. Am prelua toate directivele, nimeni nu-și poate permite să nu respecte aceste norme de mediu”, a declarat președintele Agenției citat de Agerpres. Gheorghe Duțu a făcut și o pledoarie pentru asumarea responsabilă a evaluării riscurilor și beneficiilor.
Geologul Corneliu Dinu, cadru universitar cu renume, a făcut în cadrul aceleiași dezbateri o expunere tehnică a tuturor chestiunilor care au făcut obiectul contestărilor din regiunea Vaslui în ultimele luni.
“[…] există temeri din partea ecologiștilor privind contaminarea apei în diverse moduri, deversarea lichidelor uzate, ajungerea gazelor în rețeaua de conducte. Este mai mult decât o ficțiune, nu e posibil nici fizic, nici real acest lucru. […] Există probleme care ar putea influența mediul, lucrările asupra solului, praf, zgomot, emanații de la motoarele respective”, a afirmat Corneliu Dinu citat de Agerpres. Acesta a precizat și că seismicitatea produsă în urma fracturării hidraulice nu depășește intensitatea de 2 grade pe scara Richter.
Autoritățile locale și societatea civilă organizată în asociații de mediu au fost active în această dezbatere. Spre exemplu, Agerpres notează că primarul comunei Băcești, localitate unde Chevron ar putea începe explorarea, a cerut garanții guvernamentale în cazul în care explorarea va dăuna mediului.
“Se vorbește despre accidentele care s-au înregistrat, despre existența unor riscuri. Să ni se spună exact care sunt acestea, și să dea Guvernul niște asigurări. Mă refer la o asumare publică concretă, nu doar la asigurări date la televizor”, a declarat edilul. Mai mult, acesta a solicitat ca legislația să fie modificată astfel încât o parte din redevența plătită de o companie să ajungă direct în localitatea pe raza căreia se fac lucrări. Președintele ANRM a menționat că astfel de modificări în lege sunt pe cale să se realizeze.
Asociațiile de mediu și-au menținut poziția privind riscurile prea mari pe care o operațiune precum fracturarea hidraulică le cuprinde. Contestările acestora s-au îndreptat către trecerea cu privire de autorități a unor studii realizate la nivel internațional, către redevențele mici și către secretizarea contractului cu Chevron.