Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România – PATRES face un apel la autorități să ia măsuri corecte pentru viitorul energiei pentru integrarea energiei regenerabile între prioritățile României, așa cum se întâmplă în toate țările Uniunii Europene.

Conform Strategiei pe termen lung de decarbonare a economiei UE până în 2050, Europa va trebui să renunțe complet la combustibili fosili în generarea de energie și să se bazeze, în proporție de 80%, pe E-SRE, precizează PATRES în deschiderea unui document de poziție transmis presei. Comunicatul integral este disponibil în continuare.

Organizația își exprimă profunda îngrijorare față de deciziile autorităților române cu privire la viitorul energiei din surse regenerabile în România. În proiectul de Strategie Energetică a României 2018-2030, cu perspectiva anului 2050 și Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), elaborate de Ministerul Energiei, nu se acordă importanța și atenția cuvenită unui sector care are un rol tot mai important, mai ales în contextul în care Europa acționează pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili.

În timp ce Uniunea Europeană nu concepe viitorul fără energie regenerabilă și își propune să devină lider mondial în domeniul E-SRE (unul din rezultatele concrete, urmărite prin Pachetul Energie curată pentru toți europenii Europa), România – țară europeană – face un pas înapoi, urmând să se prezinte în fața Comisiei Europene cu o țintă asumată de doar 27,9%, ce reprezintă ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, la orizontul anului 2030. Mult sub nivelul de 32% stabilit pentru întreaga Uniune Europeană!

O situație de neînțeles și de neacceptat de organizația noastră patronală, ce reprezintă interesele a 102 producători de energie din surse regenerabile, cu putere instalată totală de aproximativ 1.200 MW și investiții în sectorul energetic de aproximativ 1,8 miliarde de euro. În accepțiunea noastră, România ar trebui să țintească o cotă de cel puțin 35%, având în vedere abundența resursei regenerabile pe teritoriul țării noastre. De notat și faptul, că în acest moment, în centralele noi, energia regenerabilă este mai ieftină față de energia din surse clasice, poluante.

PATRES a atenționat autoritățile că proiectele și capacitățile de energie regenerabilă propuse în proiectul de Strategie Energetică vor asigura atingerea de către România, în anul 2030, a unei cote de energie regenerabilă de circa 26-27%, mult sub nivelul de 32% stabilit pentru întreaga Uniune Europeana. Constatăm însă, cu dezamăgire, că nu s-a luat nicio măsură de remediere a situației, în baza observațiilor și recomandărilor transmise, și procentul avansat de noi se confirmă în Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), aflat în prezent în dezbatere publică.

În contextul dat, Comisia Europeană va recomanda României, cel mai probabil, revizuirea Strategiei Energetice și a PNIESC în așa fel încât să se obțină o cotă de cel puțin 32% sau un procent mai mare. Ca țară membră a UE, trebuie să ne achităm de obligațiile comune, lucru pe care guvernanții noștri îl știu prea bine. Ne punem, totuși, întrebarea: De ce energia regenerabilă nu este o prioritate pentru România, așa cum este pentru toate țările UE?

Comisia Europeană a publicat, pe 28 noiembrie, Strategia pe termen lung de decarbonare a economiei UE, o viziune strategică pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050 – “O planetă curată pentru toți”. Obiectivul prioritar este decarbonarea completă a sectorului de producție energie electrică și România, țară europeană, trebuie să se conformeze.

Puteți accesa documentele publice ale Comisiei Europene

LINK 1  LINK 2  LINK 3

Astfel, până în 2050, Europa va trebui să renunțe complet la combustibili fosili în generarea de energie și să se bazeze, în proporție de 80% pe E-SRE.

Atragem atenția că România și-a luat angajamentul, prin Acordul de la Paris, să mențină creșterea temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile de a o limita la 1,5°C prin reducerea emisiilor de carbon. În aceste zile, la cea mai importantă Conferința ONU privind schimbările climatice, COP 24 de la Katowice, se stabilesc regulile pentru implementarea obiectivelor Acordului de la Paris.

Ce face sau dacă face ceva România? În timp ce țările europene iau măsuri prin care renunță la cărbune, noi subvenționăm, din nou, producătorii de cărbune. În aceeași zi în care CE a prezentat Strategia de decarbonare completă a economiei UE, Parlamentul României a decis să excepteze Complexul Energetic Oltenia de la plata certificatelor verzi pentru consumul de energie electrică utilizat la extracția, prepararea și manipularea cărbunelui. Ca sprijinul să devină efectiv, Ministerul Energiei va trebui să notifice Comisiei Europene noua reglementare a legii, iar Consiliul Concurenței să stabilească dacă este sau nu ajutor de stat.

PATRES va sesiza, la rândul său, Comisia Europeană cu privire la această situație.

Subliniem faptul că PATRES, prin reprezentanții săi, a pledat de fiecare dată pentru un mix energetic echilibrat. Categoric, România are nevoie de cărbune în următorii ani. Însă, ca orice țară europeană, trebuie să îndeplinească obiectivele stabilite la nivel energetic, respectiv: decarbonizarea, descentralizarea și digitalizarea. Și să ia măsuri în consecință. În loc de “proiectele mărețe“ care fac obiectul Strategiei Energetice a României 2018-2030 cu perspectiva anului 2050, ne-am fi așteptat să vedem un calendar al reducerii dependenței de tehnologii poluante și o tranziție bine gândită, justă, care să aibă în centru energia regenerabilă.

Tranziția justă este un model economic de dezvoltare ce constă în politici publice elaborate de jos în sus, menite să creeze condițiile necesare pentru venituri corecte și o viață decentă pentru toți lucrătorii și comunitățile afectate de reducerea activității industriale și de măsurile de reducere a poluării. Din punctul nostru de vedere, Proiectul privind Strategia Energetică a României 2018-2030 cu perspectiva anului 2050, trebuia elaborat având punct de pornire definiția mai sus amintită, începând de la înțelegerea conceptului și până la exemple de succes cu consultarea patronatelor de profil, sindicatelor, băncilor finanțatoare, autorităților locale, mediului de afaceri.

PATRES s-a adresat Ministerului Energiei cu propuneri/recomandări, dintre care enumerăm:

• stabilirea și îndeplinirea unei ținte pentru energia regenerabilă în Romania de minim 35% până în anul 2030, în contextul în care se propune decarbonarea completă a economiei UE și peste 80% surse regenerabile în anul 2050 .;
• eliminarea graduală a centralelor pe cărbune din mixtul energetic până în 2030, max. 2035, iar tranziția de la cărbune la regenerabil să se poate facă cu centrale electrice cu materie primă pe gaz, mai ales având în vedere resursele din Marea Neagra și gradul mare de flexibilitate al acestora;
• promovarea soluțiilor de stocare pentru echilibrare și reducerea consumului prin instalarea masiva de rooftop PV și desființarea limitei de 750 MW care în accepțiunea noastră nu are ce să caute în prezentul draft al Strategiei.

În final, facem un apel, exprimându-ne speranța că autoritățile române vor conștientiza, până nu este prea târziu, că trebuie să acționeze rapid și corect pentru viitorul energiei în României, în consens cu țările membre ale Uniunii Europene. În contextul preluării Președinției Consiliului European, România ar trebui să fie un model pentru Europa.