Bursa Română de Mărfuri (BRM) își exprimă profunda îngrijorare față de prelungirea măsurilor de sprijin pentru consumatorii de energie electrică și gaze naturale, considerând că acestea generează riscuri economice și juridice semnificative. BRM argumentează că actuala propunere de Ordonanță de Urgență (OUG) menține artificial distorsiuni în piață și afectează mecanismele concurențiale.
Într-un memoriu adresat ministrului Energiei Sebastian Burduja, BRM atrage atenția asupra faptului că plafonarea prețurilor pentru consumatori, indiferent de categoria acestora, perpetuează o abordare nefundamentată economic și are efecte negative asupra pieței de energie. Instituția consideră că aplicarea unor scheme de sprijin generalizate, fără a viza specific nevoile consumatorilor vulnerabili, conduce la dezechilibre semnificative și pune presiune pe bugetul de stat.
Memoriul citat insistă că măsurile de intervenție în sectorul energetic ar trebui să fie aliniate cu tendințele şi politicile europene, care pun accent pe 1/ eliminarea prețurilor reglementate și a plafonărilor generale, prin mecanisme de piață libere pentru a stimula concurența şi eficiența energetică, 2/ economisirea energiei şi optimizarea consumului, 3/ diversificarea surselor de aprovizionare şi dezvoltarea infrastructurii, utilizând fondurile publice pentru proiecte care să asigure sustenabilitatea şi securitatea energetică pe termen lung., 4/ protecția solidă a consumatorilor cu adevărat vulnerabili, prin direcționarea concentrată a resurselor financiare necesare sub formă de alocări bănești directe, ca ajutor la plata facturilor.
BRM subliniază că prețurile gazelor naturale din România s-au menținut la niveluri competitive pe piața spot, iar fluctuațiile recente au avut cauze strict sezoniere, ceea ce nu justifică o intervenție continuă a statului. De asemenea, problemele logistice nerezolvate, precum infrastructura insuficientă de stocare și transport, sunt principalele cauze ale instabilității prețurilor, nu mecanismele de piață.
România, deși este unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din UE, rămâne singura țară care aplică subvenții generalizate, ceea ce distorsionează concurența, limitează investițiile și afectează protecția consumatorilor cu adevărat vulnerabili. În plus, există o discrepanță între tratamentul aplicat energiei electrice și gazelor naturale, măsurile guvernamentale favorizând subvențiile la gaze pentru o perioadă mai lungă, deși prețurile la electricitate sunt mai mari decât media europeană.
BRM atrage atenția asupra faptului că plafonarea prețurilor descurajează consumul responsabil și investițiile în eficiență energetică, subvențiile ajungând la consumatori care nu sunt vulnerabili, ceea ce conduce la risipă de resurse publice. Mai mult, proiectul de ordonanță creează un dezechilibru semnificativ prin menținerea mecanismului gas release program (GRP) doar pe piața energiei electrice și eliminarea acestuia pe piața gazelor naturale, afectând astfel concurența și transparența.
Statul român riscă să compromită securitatea energetică prin descurajarea investițiilor, retragerea investitorilor strategici și întârzierea proiectelor majore, precum extracția offshore din Marea Neagră, mai avertizează BRM. Furnizorii de energie suportă costurile subvențiilor până la decontarea acestora de către stat, ceea ce le afectează fluxul financiar și sustenabilitatea pe piață. În plus, schema de subvenționare contravine reglementărilor europene și este deja subiectul unor proceduri de infringement, ceea ce poate atrage sancțiuni și pierderi de fonduri europene. În concluzie, BRM consideră că prelungirea acestor măsuri este nejustificată și periculoasă pentru piața energetică din România, subliniind necesitatea unei abordări conforme cu politicile europene și orientate spre investiții strategice și protecția reală a consumatorilor vulnerabili.
Dezbatere publică simulată
Proiectul de Ordonanță de Urgență privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026 propune prelungirea plafonării prețurilor la energie și gaze naturale, ca o continuare a OUG nr. 27/2022. Documentul invocă necesitatea protejării consumatorilor și evitarea unei creșteri bruște a tarifelor, menținând reglementări care implică finanțare publică substanțială pentru compensarea diferențelor de preț. De asemenea, proiectul de OUG introduce unele modificări pentru eficientizarea plăților către furnizori, într-o tentativă de a evita blocajele financiare anterioare. Cu toate acestea, criticii, între care BRM, susțin că această prelungire este doar o soluție paliativă, care nu abordează cauzele structurale ale problemelor pieței energetice din România.
Ministerul Energiei a publicat în dezbatere publică proiectul ce act normativ pe 21 martie și a solicitat “propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare” până pe 24 martie.