Asociația Energia Inteligentă (AEI) a lansat o amplă analiză a situației consumatorului vulnerabil de energie din România, în contextul în care Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) are în dezbatere publică un proiect de lege privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru acesta. Autorii studiului – Dumitru Chisăliță și Georgian-Florentin Albu – pornesc de la necesitatea unei mai bune clarități terminologice, prin care să se facă distincția dintre sărăcia energetică și consumatorul vulnerabil.
Claritate și abordare unitară
Principala observație generală a autorilor este că proiectul de lege, în forma actuală, abordează doar parțial subiectul consumatorului vulnerabil, restrângând aria de acoperire a acestui termen strict la persoanele care se află în sărăcie energetică – persoanele cu o capacitate redusă de a obține servicii energetice în condiții de preț accesibil. Ca urmare, setul de măsuri propuse în proiectul de lege sunt în principal de tipul celor financiare. “Atragem atenția asupra faptului că prin perpetuarea unor politici publice ce vizează exclusiv acordarea de ajutoare/subvenții, factorii decidenți riscă să piardă din vedere obiectivul principal al combaterii fenomenului sărăciei energetice, și anume, sprijinirea și responsabilizarea clientului vulnerabil pentru a ieși din paradigma vulnerabilității energetice”, scriu autorii studiului. Formulate foarte general, măsurile non-financiare ar urma să fie identificate în legislația secundară sau prin alte act legislative, ceea ce “amplifică riscul unei abordări lipsite de coerență”.
De aceea, Asociația propune “operaționalizarea la nivel național a unei entități, aflată în subordonarea directă a MMPS, cu atribuții de coordonare, aplicare și monitorizare a modului de implementare al politicilor publice destinate combaterii sărăciei energetice; precum și pentru “coordonarea procesului de strângerea a informațiilor corecte privind numărul real al gospodăriilor afectate de sărăcie energetică”.
Criterii de eligibilitate
Asociația Energia Inteligentă observă evoluția pozitivă a principalilor indicatori relevanți pentru descrierea fenomenului de sărăcie energetică în ultimul deceniu și faptul că acest fenomen este direct influențat de creșterea veniturilor medii realizate la nivelul gospodăriilor din România. Astfel, ponderea gospodăriilor care au dificultăți în asigurarea confortului termic s-a redus de la 20%, la 9,3% din totalul populației în vreme ce ponderea gospodăriilor care au dificultăți la plata energiei a coborât de la 26,5%, la 13,7%, între 2010 și 2019.
Totodată, Asociația îndemnă la o reevaluare a criteriilor de eligibilitate a consumatorilor vulnerabili din motive de venit. Trebuie să ținem cont de economia nefiscalizată, estimată în România la 20% (INS) sau chiar 30% (prof. Dr. Friedrich Schneider), consideră AEI, precum și de gradul ridicat de împroprietărire a populației din România. Astfel, “o evaluare pertinentă a bazinului de clienți vulnerabili trebuie să ia în considerare nu doar nivelul veniturilor declarate, ci întreg ansamblu al activelor (bunuri mobile și imobile) deținute de individul potențial vulnerabil energetic”, îndeamnă autorii studiului citat.
Alte propuneri
Fondul de locuințe național prezintă un potențial semnificativ sub aspectul îmbunătățirii eficienței energetice. De aceea, se impune corelarea politicilor de combatere a sărăciei energetice cu strategia națională de renovare pe termen lung, precum și cu alte programe naționale, de tip “Casa Eficientă Energetic”, care ar putea viza, în primă instanță, bazinul de consumatori vulnerabili.
Asociația observă, de asemenea, că până în prezent, soluțiile propuse pentru diminuarea numărului de consumatori vulnerabili au presupus „transferarea acestei responsabilități către anumite categorii de producători din sectorul energetic”, cu un impact considerabil asupra mecanismelor comerciale de piață, prin “deformarea prețului de referință conex produselor energetice prin menținerea / perpetuarea prețurilor reglementate”. „Consideră[m] imperativ ca în demersul de constituire al fondurilor vizat a fi alocate în sprijinul consumatorilor vulnerabili este oportun ca factorii îndrituiți să renunțe la practica aplicării de măsuri cu valențe intervenționiste”, scriu autorii studiului.
În fine, Asociația Energia Inteligentă propune și o serie de măsuri concrete pentru optimizarea eforturilor de reducere a sărăciei energetice, dar și mecanisme suplimentare pentru sprijinirea consumatorilor vulnerabili.