###author###

Direcția spre care se îndreaptă România în ceea ce privește construirea de proiecte green-field (de la temelie – n.r.) de mare amploare în domeniul energetic este gresită, susține un studiu realizat în comun de compania de consultanță AT Kearney și Fondul Proprietatea (FP).

Dacă totuși se fac investiții în partea de producție, este de preferat ca acestea să fie în biomasă și unități mici de generare, mai flexibile și mai eficiente. Pe de altă parte, analiza propune o eficientizare a costurilor și îmbunătățirea unităților deja existente, întrucât cererea de energie prognozată până în 2025 va fi foarte limitată.

Pe scenariul de bază, creșterea în intervalul 2013 – 2025 nu va depăși 0,7%, în timp ce scenariul de scădere prognozează în intervalul luat în considerare o creștere de doar 0,2%, mai ales din partea sectoarele cu necesar scăzut de energie, alături de sectorul rezidențial.

Subvenţiile şi ineficienţele din piața de energie cresc artificial costul electricităţii cu 24%

În 2025, se așteaptă ca România să aibă 18,3 GW putere instalată, din care 9,9 GW capacitate disponibilă certă, și un consum orar de 9,8 GW, incluzând marja de siguranță și exporturile nete. Nici exporturile nu ar urma să se dezvolte vertiginos, învârtindu-se în jurul a 3,3 TWh în 2025, astfel că surplusul de producție nu ar găsi debușeu nici peste granițe.

Cuplarea piețelor ridică unele provocări pentru România, din moment ce prețurile energiei electrice sunt afectate de subvenții și de eficiența scăzută a pieței. Studiul relevă: “Prețurile se formează sub costurile marginale pentru unitățile care folosesc ineficient lignitul și gazul, din pricina diferitelor forme de subvenționare și accesului preferențial acordat capacităților ineficiente, permițându-le acestora intrarea pe piață.” Cumulat, subvenţiile şi ineficienţele din piața de energie cresc artificial costul electricităţii cu 24%.

Până la nivelul anului 2025, analiștii AT Kearney consideră că, datorită competiției tehnologice și curbei de învățare a tehnologiei, energia regenerabilă ar fi cea mai profitabilă alegere, păstrând actuala schemă supracompensată de suport. Totuși, pentru competitivitatea regională proiectele de regenerabile nu ar fi suficiente.

Ionel David, reprezentantul la vârf al RWEA (Romanian Wind Energy Association), a declarat pentru energynomics.ro că la nivelul anului trecut s-au instalat circa 300 MW noi în energie de acest tip, dar doar din pricina inerției organizaționale, întrucât proiectele fuseseră aprobate din vremea unei scheme de suport mai atractivă decât cea din prezent.

Mai mult, el spune că la un an și jumătate de când schema de suport a fost redusă, la care se adăugă impactul taxei pe construcții speciale și al scutirii parțiale a marilor consumatori industriali de la achiziția certificatelor verzi, mulți dintre proprietarii/operatorii de parcuri eoliene au trecut pe pierdere, iar afacerile sunt susținute cu injecție de fonduri.

Analizând potențialul hidro al României, Michael Weiss, reprezentantul AT Kearney, a declarat pentru energynomics.ro că nu vede pompajul hidro ca o variantă veritabilă pentru stocare și stabilizarea sistemului, și nici o eliminare a gazului de către hidroenergie nici din mixul general, nici din energia produsă pentru vârful de consum, în ciuda ineficienței sale pe acest mod de funcționare.