Grecia și Egiptul poartă discuții bilaterale privind posibilitatea schimbării rutei gazoductului EastMed pentru a face față dificultăților tehnice ale proiectului și a nu pune în pericol viabilitatea sa economică, a scris publicația greacă To Vima.
În ianuarie 2020, Cipru, Grecia și Israel au semnat la Atena un acord pentru construirea conductei mediteraneene de est, care este considerată un proiect de interes comun al infrastructurii energetice în Europa, potrivit Euractiv.com.
Aceasta își propune să transporte între 9 și 12 miliarde de metri cubi pe an de gaze offshore între Israel și Cipru către Grecia, apoi Italia și alte țări din sud-estul Europei.
Potrivit publicației To Vima, președintele egiptean Abdel Fattah Al-Sisi i-a prezentat premierului grec Kyriakos Mitsotakis o idee alternativă.
Conducta ar urma să înceapă în câmpul gazeifer Leviathan din Israel și, în loc să meargă către Cipru printr-o conductă situată în larg, să se îndrepte, în schimb, spre Egipt, pe uscat, după care spre insula Creta, trecând prin zona demarcată exclusivă greco-egipteană.
Navele cu gaze naturale lichefiate (GNL) vor putea apoi transporta gazul fie la Alexandroupolis, fie în altă parte, având Europa ca destinație finală.
Schimbările de proiect par a fi în mod clar în detrimentul Ciprului, divizarea insulei oferind Turciei posibilitatea de a-și promova interesele.
To Vima a raportat că Nicosia a abordat cu prudență un astfel de scenariu, considerând că ar putea pierde o pârghie de negociere pe tabla de șah geopolitică complexă din estul Mediteranei.
Turcia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acordul EastMed, deoarece Ankara a fost exclusă din discuțiile proiectului.
„Orice proiect care nu ține cont de Turcia, care are cea mai lungă coastă din estul Mediteranei și de ciprioții turci, care au drepturi egale asupra resurselor naturale ale insulei Cipru, nu poate avea succes. Aducem încă o dată acest fapt în atenția comunității internaționale”, a declarat în ianuarie 2020 Ministerul Afacerilor Externe al Turciei.
Discuția asupra viabilității economice a conductei EastMed a ocupat un loc central încă de la începutul ideii.
După semnarea acordului dintre Israel, Grecia și Cipru, un purtător de cuvânt al UE a declarat pentru Euractiv că Bruxelles-ul salută ideea, dar a menționat că gazoductul ar trebui privit ca „o opțiune” de a exploata aprovizionarea cu gaze EastMed pentru UE, împreună cu transportul către UE a unor cisterne, sub formă de GNL.
„Este important să se exploreze în continuare costurile și beneficiile ambelor opțiuni principale”, a spus oficialul UE.
Oficialul UE a adăugat că, până în prezent, Comisia nu s-a „înrolat” să participe la conductă, ci doar la un studiu care explorează fezabilitatea acesteia.