La nivelul Uniunii Europene se estimează că 75% din clădiri sunt ineficiente energetic, 35% au peste 50 de ani vechime și peste 40% au fost construite înainte de 1960. SURSA 1 Încălzirea, răcirea și apa caldă menajeră reprezintă aproximativ 80% din consumul de energie în clădirile rezidențiale, două treimi din această energie provenind din combustibili fosili. În plus, cele mai multe dintre acestea încă utilizează tehnologii învechite și aparate cu consum energetic mare. În același timp, în fiecare an, doar 1% din fondul de clădiri existent este supus renovărilor energetice. România se înscrie în această statistică, unde 8 din 10 clădiri au nevoie de reabilitare energetică, fiind construite înainte de 1980 și aproximativ 1,3% din blocuri sunt renovate anual. SURSA 2

Informații complete despre index, despre proceduri și reglementări legate de citirea contorului și modul în care este facturat consumul se găsesc pe website-ul dedicat www.autocitiri.ro.

Îmbunătățirea eficienței energetice ar putea reduce nu doar factura anuală de 330 de miliarde de euro a UE pentru importurile de energie, ci și emisiile de CO2 și, automat, impactul asupra mediului, în ansamblu. Iar criza actuală a energiei reprezintă un context care reunește toate argumentele necesare pentru a acționa de la nivel macro până la un nivel micro, de la guverne, autorități, instituții, companii până la simpli cetățeni. La nivelul UE, eficiența energetică este o prioritate strategică și este capabilă să furnizeze beneficii majore în acest context, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, devenind o resursă în sine. Conform raportului IEA, investițiile globale în eficiența energetică au crescut la 560 miliarde de dolari în acest an, o creștere de 16% față de 2021. Datele preliminare indică faptul că în 2022 economia globală a folosit energia cu 2% mai eficient decât în 2021, o rată de îmbunătățire de aproape patru ori mai mare decât cea din ultimii doi ani. Dacă ritmul actual de progres poate fi susținut în anii următori, atunci 2022 ar putea marca un punct de cotitură vital pentru eficiență, unul dintre domeniile cheie pentru eforturile internaționale de a atinge emisiile net zero până în 2050. SURSA 3

Costul energiei este un factor puternic pentru eficientizarea consumului, iar consumatorii sunt din ce în ce mai conștienți că eficiența energetică poate fi obținută prin gesturi simple, de la utilizarea de corpuri de iluminat și electrocasnice cu un consum redus de energie, până la proiecte mai ample ce presupun izolarea termică a locuinței sau montarea de panouri fotovoltaice. De exemplu, un potențial semnificativ de economisire se regăsește în clădiri, a căror izolare corespunzătoare poate aduce economii de până la 40-50% din consum, în funcție de tipul imobilului în care locuiesc sau își desfășoară activitatea.

În prezent, 71% dintre consumatori sunt mai interesați de reducerea costurilor și a consumului de energie decât în urmă cu un an, iar 65% dintre aceștia susțin că interesul lor pentru monitorizarea consumului de energie, reducerea impactului asupra mediului (61%) și achiziționarea de noi produse și servicii energetice (50%) a crescut în ultimul an. Majoritatea consumatorilor a investit deja sau intenționează să investească în produse care să le schimbe stilul de viață din punct de vedere energetic: 82% în electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic, 67% în ferestre, uși și izolații eficiente din punct de vedere energetic, 60% într-un termostat inteligent. SURSA 4

Pe lângă aceste schimbări, autocitirea lunară a contorului este un gest simplu și un prim pas în identificarea risipei de energie electrică și de gaze naturale, și dacă este cazul, a necesității unor măsuri de creștere a eficienței energetice a gospodăriei. Energia pe care nu o consumăm sau pe care o economisim este resursa cea mai importantă pe care o avem la îndemână, nu numai pentru a optimiza costurile din facturi, ci și pentru a proteja mediul înconjurător.