Compania Azomureş a anunțat, vineri, că este nevoită să suspende producția de amoniac şi îngrăşăminte în luna decembrie, pe fondul lipsei unui angajament strategic clar din partea autorităților, fapt care va avea un impact negativ asupra industriei şi a agriculturii româneşti.

„Azomureş, un important producător român de îngrăşăminte, a oprit producția de amoniac şi îngrăşăminte pentru luna decembrie, din cauza unui set de politici şi a lipsei de acțiune a autorităților, care afectează negativ marea industrie locală. Impactul negativ atât asupra industriei, cât şi asupra agriculturii din România ridică îngrijorări cu privire la perspectivele pe termen lung, iar compania solicită autorităților să susțină industria de îngrăşăminte din România, recunoscută la nivel global pentru calitatea sa ridicată”, a precizat Azomureş într-un comunicat de presă.

Directorul general al Azomureş, Josh Zacharias, a avertizat asupra unei crize care se profilează în agricultura şi industria românească şi a invocat presiunea asupra costurilor din cauza inflației locale, practicile anticoncurențiale şi o viitoare taxă de 1% pe venituri.

„Calculăm o reducere de 3% a profitabilității pentru fermierii din România datorită efectului multiplicator al achizițiilor de inputuri, plus veniturile impozitate din vânzarea recoltelor. Este o tragedie ce se derulează cu încetinitorul”, a spus Josh Zacharias.

Potrivit Azomureş, de la reluarea producției în octombrie, costurile cu gazele naturale au crescut cu aproape 40%, fără a avea legătură cu conflictul din Fâşia Gaza, şi, în ciuda rezervelor ample de gaze din regiune, piața europeană a gazelor rămâne semnificativ mai scumpă decât alte părți industrializate ale lumii (de aproape 5 până la 10 ori mai mare).

„Statul român are la dispoziție diverse pârghii de sprijin pentru marea industrie, care decurg din propriile resurse energetice, ceea ce este o diferență cheie față de UE în general – dar, din păcate, nu le foloseşte. Drept urmare, chiar dacă celelalte țări producătoare de gaze din lume construiesc noi fabrici de îngrăşăminte şi alte state membre au pus în aplicare pachete de miliarde de euro în ultimii ani pentru a se asigura că industriile mari continuă activitatea de producție, în România, Azomureş, ultima companie de acest gen, se luptă pentru a rămâne operațională”, a subliniat Josh Zacharias.

Directorul general al Azomureş atrage atenția asupra diferențelor mari ale prețurilor la îngrăşăminte din România față de restul Europei şi avertizează că fermierii vor plăti în plus pentru inputurile lor fără un producător local care să concureze cu importurile.

În plus, susține acesta, compania trebuie să susțină şi povara certificatelor de carbon impuse de UE producătorilor europeni, spre deosebire de concurenții din afara UE.

„Lupt pentru a asigura peste 1.000 de locuri de muncă directe şi alte 2.000 de locuri de muncă ce se bazează direct pe Azomureş pentru existența lor. Şi asta înainte să luăm în considerare zecile de mii de fermieri care au contat pe îngrăşămintele Azomureş în ultimii 60 de ani”, a menționat Josh Zacharias în comunicatul de presă citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, Azomureş se confruntă şi cu alte provocări, ce îşi au rădăcina în lipsa de acțiune a autorităților, printre care subvențiile pentru gaze în Bulgaria, arătând că România nu are o politică similară şi, ca urmare, importurile bulgare de îngrăşăminte în România sunt în creştere.

De asemenea, deși există o supraofertă de gaze subvenționate în România, în ciuda unui surplus semnificativ de gaze naturale tranzacționate de Transgaz, gazul suplimentar nu este pus la dispoziția pieței, deoarece marii producători nu au voie să realoce către consumatori industriali, precum Azomureş.

Conducerea Azomureş a mai menționat frauda fiscală la import şi sancțiuni, în sensul că „în noiembrie, o navă cu 30.000 de tone de uree a intrat în portul Constanța cu documente false pentru a evita taxele şi sancțiunile şi, până când autoritățile au descoperit situația, jumătate din transport a dispărut”.

Zacharias susține că, în ciuda faptului că a prezentat soluții concrete în numeroase ocazii, Azomureş nu a identificat încă vreo schimbare semnificativă sau sprijin pentru a redresa situația.

„Lupta companiei are în vedere atât provocările pieței, cât şi lipsa de politici eficiente”, concluzionează Josh Zacharias, care a făcut un apel către autorități să creeze urgent un comitet strategic care să ia în discuție securitatea inputurilor pentru agricultură, precum şi viitorul industriei agricole româneşti în general.