Banca Mondială consideră că eforturile depuse la nivel global pentru asigurarea accesului universal la curent electric până în 2030 nu sunt suficiente. Un raport al organizaţiei financiare arată că este nevoie de investiţii mai consistente pentru a produce mai multă energie regenerabilă și eficientă.

Analiștii estimează că în anul 2017 prețurile petrolului și ale materiilor prime industriale vor crește, în principal în urma presiunilor asupra ofertei şi, în unele cazuri, din cauza cererii în creştere. Astfel, preţul mediu al petrolului va ajunge în acest an la 55 de dolari/baril, cu 28% peste media de 43 de dolari/baril cât s-a înregistrat anul trecut.

„Pentru a transforma în realitate accesul la energie curată și necostisitoare, inițiativa trebuie să aparţină leaderilor politici. Responsabilii la nivel planetar trebuie să acționeze urgent și cu mai mare hotărâre pentru a favoriza accesul la energie, eficienţa energetică și utilizarea energiilor regenerabile”, a afirmat Rachel Kyte, reprezentanta specială pe lângă secretarul general al ONU pentru acțiune în vederea accesului universal la energie.

Raportul BM reamintește că numărul persoanelor care au acces la electricitate s-a redus în ultimii anii. Astfel, dacă ritmul se va menţine, analiștii consideră că doar 92% din populație la nivel global va avea acces la curent electric în 2030, o pondere departe de obiectivul asumat – acces universal. Unele calcule efectuate de specialiști în domeniu arată că nivelul de 100% ar putea fi atins dacă investițiile actuale ar creşte de cinci ori.

Studiile arată că, în 2014, 1,06 miliarde de oameni nu aveau încă electricitate, o situaţie care exprima doar o uşoară îmbunătăţire comparativ cu 2012. „Țări precum Afganistan, Cambodgia, Kenya, Uganda şi Rwanda au făcut progrese încurajatoare”, arată raportul publicat de Banca Mondială și de Agenția Internațională a Energiei.

În ceea ce priveşte energia regenerabilă, experţii susțin că investițiile ar trebui să crească la nivel mondial de două sau trei ori pentru a fi atinse obiectivele fixate pentru anul 2030. Deocamdată, ”chiar dacă producția de energie regenerabilă crește rapid, energia eoliană și solară nu reprezintă decât 4% din consumul de energie”, se mai arată în raportul BM.

Conform Centrului pentru Studiul Democrației (CSD), sărăcia față de combustibil este un fenomen răspândit la nivelul Uniunii Europene. Indicatorii EU-SILC plasează populația săracă energetic la 11% din totalul cetățenilor UE, la peste 50 de milioane de cetățeni, se arată în studiul CSD remis energynomics.ro.

La nivel european, statelor le-a fost recomandat să propună propriile măsuri pentru rezolvarea problemei sărăciei energetice, în funcție de manifestările specifice ale acesteia în fiecare țară. România și-a construit propriul cadru legislativ, format din câteva acte normative și din ordine ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, „care ating principalele concepte necesare pentru o bună abordare a fenomenului, dar care lasă numeroase lacune de identificare corectă a populației țintă și nu identifică și acele instrumente de politici publice care să ducă și la rezolvarea ei”, arată CSD.

”În prezent, în România, principala metodă de măsurare, dar și de rezolvare a sărăciei energetice se raportează exclusiv la veniturile gospodăriilor și se traduce în practică în acordarea ajutoarelor de încălzire de către stat. Totuși, analiza noastră evidențiază probleme de eficiență în modul în care sunt acordate aceste ajutoare și este neclar dacă ele ajung la toate acele gospodării care se află într-adevăr în sărăcie energetică”, mai arată autorii studiului CSD.