Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât miercuri menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, informează banca centrală.

De asemenea, BNR a decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituțiilor de credit.

Ultima majorare a dobânzii cheie a avut loc la începutul acestui an, în luna ianuarie, când banca centrală a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an, anterior, conform Agerpres.

Conform băncii centrale, rata anuală a inflației şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II, coborând de la 14,53% în martie, la 10,64% în mai, în linie cu previziunile, în principal ca efect al accentuării trendului descendent al dinamicilor prețurilor energiei şi combustibililor, sub impactul unor efecte de bază, al diminuării cotației țițeiului şi al schemelor de plafonare a prețurilor la electricitate şi gaze naturale.

În acelaşi timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual în acest interval, conform aşteptărilor, ajungând la 13,6% în mai, de la 14,6% în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaționiste, al descreşterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, şi al ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Acțiunea acestora a devansat influențele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv a celor salariale, precum şi din conservarea marjelor de profit, în contextul unei cereri de consum încă solide.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 9,6% în luna mai, de la 12,1% în martie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC şi cea calculată pe baza IAPC s au redus în mai la 14,7% şi la 12,8%, de la 15,3%, respectiv 13,2%, în martie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune şi în țările baltice.

Creşterea economică a încetinit peste aşteptări în trimestrul I 2023, la 0,1%, de la 1,0% în precedentele trei luni (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă restrângerea ceva mai pronunțată a excedentului de cerere agregată în acest interval, față de cea anticipată.

În acelaşi timp, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus în trimestrul I mai mult decât s-a previzionat, la 2,3%, de la 4,5% în trimestrul IV 2022. Scăderea a fost determinată în principal de variația stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populației, dar şi formarea brută de capital fix au continuat să-şi accelereze creşterea în raport cu perioada similară a anului trecut, iar exportul net şi-a mărit relativ modest impactul contracționist, în condițiile în care descreşterea de dinamică a volumului exporturilor a devansat-o uşor pe cea a volumului importurilor de bunuri şi servicii. Deficitul balanței comerciale şi cel de cont curent au consemnat însă scăderi substanțiale în trimestrul I față de aceeaşi perioadă a anului anterior, în principal pe fondul ameliorării raportului de schimb.

Potrivit BNR, cele mai recente date şi analize indică o creştere mai temperată a economiei în trimestrul II comparativ cu previziunile precedente, implicând reducerea în continuare a dinamicii anuale a acesteia, sub influența unui efect de bază.