Pe măsură ce fondurile europene vor intra pe piață, co-finanțatorii proiectelor, inclusiv băncile, își vor crește expunerea pe sectorul energetic. Totodată, bancherii estimează că va urma o perioadă în care Banca Națională va opera diminuări ale dobânzii-cheie, fapt ce se va transmite și în piață, crescând apetitul clienților pentru creditare corporate. BCR este pregătită să facă față acestor noi provocări ale pieței, a declarat, pentru Energynomics, Manuela Trisnevschi, Șef Departament Energie și Utilități, Direcția Corporate Banking, Banca Comercială Română.
Cum a evoluat expunerea băncilor pe clienții din energie pe parcursul ultimului an și care sunt perspectivele pe termen scurt și mediu, mai ales în cazul furnizorilor, care au creditat sistemul de plafonare și compensare?
Ultimul an a fost, la fel ca și precedentul, plin de provocări și de schimbări pe piața energiei. Însă, dacă ne uităm la 2023, ne-a adus o serie de tranzacții inovatoare din punct de vedere structural, în care BCR a jucat un rol activ. De altfel, dorința noastră în ultimii a fost să ieșim din postura de creditor și să fim un partener pe termen lung, care conduce tranziția spre economia verde. Asta înseamnă că avem un dialog complet cu fiecare dintre clienții noștri, bazat pe perspectiva de viitor, unde transferăm din cunoștințele noastre privind sustenabilitatea și tranziția energetică, impactul evenimentelor globale și evoluția pieței internaționale de energie.
Din punct de vedere al expunerii, am consolidat relația cu clienții existenți BCR și am crescut business-ul dezvoltat cu aceștia. De asemenea, am contribuit și în realizarea celor mai relevante tranzacții noi din sector. Iar prin prisma obiectivelor pe termen scurt și mediu, vom continua să fim alături de toți partenerii noștri din zona de energie și să îi susținem prin diferite structuri de finanțare, adecvate nevoilor lor. Aici ne referim inclusiv la furnizorii care au trecut prin câțiva ani atipici, prin prisma crizelor suprapuse cu care ne-am confruntat – de la pandemie la diferite evenimente geopolitice cu impact direct pe piața energiei și a gazelor naturale.
Cum ne ajută instrumentele de finanțare europene, ce efecte benefice vom vedea și de când?
În contextul tranziției către o economie verde, România beneficiază cel puțin până în 2030 de sume importante din fondurile europene dedicate modernizării și dezvoltării sistemului energetic național.
De asemenea, un punct extrem de important pentru noi, ca țară, ține de creșterea securității energetice. Avem nevoie să investim în diversificarea surselor de energie și în infrastructură, pentru că doar așa putem reduce dependența de importuri și ne putem consolida reziliența sistemului energetic în fața perturbărilor externe.
Vestea bună este că există alocări mari financiare, iar principalele surse de finanțare publică sunt Fondul pentru Modernizare și PNRR, inclusiv capitolul RePowerEU. Aceste surse însumează aproximativ 10-12 miliarde euro.
Principalul focus al finanțărilor europene din energie ține de dezvoltarea de noi capacități de producție a energiei regenerabile. Doar în cursul anului 2022 au fost deschise, fie din PNRR, fie din fondurile europene clasice aferente perioadei 2014-2020, apeluri de proiecte prin care a fost posibilă solicitarea finanțării nerambursabile pentru instalații de producere a energiei regenerabile de orice dimensiune: de la cele mici și foarte mici, sub pragul de prosumator (400 kW), până la proiecte foarte mari, de zeci de MW, cu finanțare din apelul lansat din PNRR (proiecte care trebuie finalizate și PIF pana la finalul lunii iunie 2024, conform calendarului).
Astfel, alocarea de fonduri europene, inițial prin PNRR, Componenta Energie, propusă acum pentru finanțare în capitolul RePowerEU, se ridică la 460 milioane euro, cu posibilitate de supracontractare pana la aproximativ 600 milioane euro. Pe lângă aceste apeluri, mai este disponibilă și finanțarea nerambursabilă din Fondul pentru Modernizare.
Obiectivul nostru, pentru creșterea rezilienței energetice și financiare de țară, ar trebui să fie legat de implementarea unor mecanisme prin care banii europeni sunt multiplicați și, astfel, utilizați într-un mod cât mai eficient. În acest context, noi, la BCR, ne dorim dezvoltarea cât mai amplă a unor instrumente financiare, cu susținere din Fondul pentru Modernizare, pentru implementarea proiectelor vitale pentru sustenabilitatea și durabilitatea sistemului energetic național. Instrumentele financiare BCR vor contribui la o mai bună utilizare a finanțărilor europene, contribuind la accelerarea utilizării fondurilor disponibile din sursele menționate anterior.
Cum a evoluat finanțarea în cazul proiectelor energetice, în ultima perioadă?
Pentru noi, la BCR, finanțarea proiectelor energetice a fost și continuă să fie o prioritate strategică. Analizăm cu foarte mare atenție toate tipurile de structuri și, de principiu, proiectele care sunt finanțate în acest moment au la bază și venituri securizate pe termen lung. Legat de tendințe, am observat că există foarte multe proiecte de energie solară, care au avantajul unei perioade de construcție mai redusă, cu o tehnologie care evoluează foarte rapid.
Însă, per total, în piață, există multe proiecte și există diversitate. Vedem proiecte în diverse stadii de dezvoltare, de diferite dimensiuni, cu mulți investitori români și străini, existenți sau noi în piață, care doresc să dezvolte noi capacități de producție. Există un interes crescut și pentru proiecte inovatoare, cum ar fi micro-rețelele și tehnologiile de stocare a energiei. În același timp, observăm și că puține proiecte ajung în faza finală pentru finanțare, Motivele sunt multiple și sperăm ca această tendință care să fie inversată în 2024 și 2025.
Care a fost traiectoria dobânzilor pentru împrumuturile corporate, în special finanțări pentru investiții, dar și capital de lucru? La ce ne putem aștepta în 2024?
Nivelul dobânzii rezultă dintr-un mix de elemente: o componentă cu aspecte specifice clientului și tranzacției, respectiv profil de risc, structură de finanțare și colateral, perioadă finanțată, la care se adaugă o componenta generală, influențată de condițiile de piață. Acestea sunt premisele de la care plecăm în discuția despre costurile finanțărilor.
Pentru perioadele viitoare așteptarea este ca Banca Națională a României să înceapă ciclul de reducere a ratei de dobândă de politică monetară, undeva la mijlocul anului 2024, în pași graduali, în funcție de evoluția descendentă a ratei inflației. Aceste reduceri de rată de dobândă cheie vor fi transmise aproape simultan în reducerea proporțională a cotațiilor indicilor de referință interbancari ROBOR.
Scăderea indicilor, cel mai probabil, se va transmite în ratele de dobândă la creditele noi corporate destul de rapid, cu un decalaj de unu-două trimestre. Decalajul de transmisie va fi, probabil, de câteva trimestre în ratele de dobândă pentru stocul existent de credite corporate, pe măsură ce creditele expiră și/sau se refinanțează.
De asemenea, transmisia ratelor de dobândă va fi mai rapidă pentru creditele de capital de lucru care au maturități mai reduse decât în dobânzile creditelor pentru investiții.
Cum stăm la capitolul PPA încheiate și când vom vedea un volum mai mare de astfel de contracte în piață?
După anul 2021, când prețul energiei a atins maxime istorice, piața a intrat într-o perioadă de contracție, în sensul unei stări de așteptare din partea tuturor actorilor implicați: de la producători, la agenți comerciali, mari consumatori, furnizori etc. Nu am văzut o evoluție favorabilă, deși au existat câțiva pionieri care au încheiat cu succes PPA-uri („power purchase agreements”). Totuși, vedem o concentrare mai accentuată pe partea de Corporate PPAs, unde există un interes crescut. Aici așteptarea noastră este ca această direcție să aibă un ritm mai accelerat de creștere si dezvoltare, astfel încât tot mai mulți jucători să apeleze la aceste instrumente pentru a-și face mai predictibil consumul de energie și implicit costurile.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din decembrie 2023 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
