Marile companii din energie, inclusiv cele din industria de petrol și gaze, se reorientează către producția de energie din surse neconvenționale. Țările mari producătoare de petrol, precum Rusia și țările din Golf, se alătură luptei pentru scăderea emisiilor și combaterea schimbărilor climatice prin semnarea Convenției de la Paris. Companii cu tradiție în exploatarea de petrol și gaze, precum Shell, Total, Equinor, Repsol etc. investesc tot mai mult în proiecte de energie regenerabilă, susține Oana Mogoi, Sector Head Utilities & Natural Resources, ING Bank.

”România trebuie să aibă un grad de adaptabilitate mult mai mare la tranziția energetică în comparație cu țările din Golf, cu economii mult mai dependente de hidrocarburi. Așadar, trebuie să continuăm investițiile începute în anii 2010-2011, însă, evident, trebuie să o facem într-un mod mult mai inteligent, fără să destabilizăm în niciun fel sistemul energetic și fără să punem în pericol proiectele existente. Doar un pachet legislativ sau o cotă asumată de energie verde nu sunt suficiente. Am văzut, în trecut, că atunci când lucrurile nu sunt gândite într-un mod integrat, pot apărea probleme. Trebuie să ne gândim la dezvoltarea rețelelor astfel încât costurile asociate cu racordarea proiectelor de energie din surse regenerabile să nu mai cadă în sarcina investitorilor în aceste capacități de producție pentru a lăsa costul să atingă paritatea. În plus, este nevoie de capacități de backup pe gaz care să asigure flexibilitatea sistemului energetic, gaz care trebuie valorificat cât mai repede pentru că este combustibil de tranziție”, a spus Mogoi, la Spring Cocktail 2020, video conferința online organizată de Energynomics.

”Pentru ING, lucrurile gravitează de foarte mult timp în jurul ideii de finanțare sustenabilă, scopul fiind de a susține societatea și mediul. Am început din 1996, când s-a făcut primul studiu de sustenabilitate. În 2010 s-au trasat primele obiective, iar în 2015 s-au emis primele obligațiuni verzi. Așadar, ca instrumente pentru finanțarea sustenabilă există împrumuturile verzi și obligațiunile verzi. Se trasează un set de obiective de sustenabilitate și se monitorizează cheltuirea fondurilor atrase, precum și atingerea acestor obiective”.

Piața obligațiunilor verzi a crescut foarte mult din 2012 – de la circa 4 miliarde de euro, la peste 200 de miliarde anul trecut, investitorii fiind din ce în ce mai interesați de portofolii verzi, acceptând chiar și randamente mai scăzute deoarece le consideră mai sustenabile pe termen lung. ”Piața împrumuturilor este mult mai mică, dar oferă o anumită flexibilitate prin prisma valorii minime a proiectelor. Practic, la obligațiuni vorbim de emisiuni de peste 150-200-ideal 300 de milioane de euro, iar la creditele verzi, se poate merge pe finanțări de 5-10 milioane de euro, a mai spus Oana Mogoi.