România se pregătește să atragă în economie aproape 80 de miliarde de euro în următorii 10 ani, o sumă apropiată de totalul investițiilor străine directe realizate în ultimele trei decenii. Sumele sunt amețitoare, echivalente cu 3-4 puncte procentuale din PIB în fiecare an. Ele trebuie ponderate cu capacitatea redusă a țării de a absorbi fondurile europene, care ar putea fi afectată în plus de o posibilă întârziere în adoptarea mecanismului financiar european pentru intervalul 2021-2027. Două elemente apar, totuși, drept contraponderi pozitive. Mai întâi, este de așteptat ca performanțele administrative ale României să crească după anterioarele două exerciții bugetare petrecute în interiorul UE, din 2007 până în prezent. Apoi, condițiile impuse de criză de sănătate din 2020, probabil prelungite în 2021, ar putea menține mai relaxate condițiile de alocare a fondurilor.

Între 4 și 5 miliarde de euro pe an

Cel mai important, o parte din cele 79,9 de miliarde de euro sunt sume pe care România le va primi direct, fără precondiții. Este vorba despre 18,7 miliarde de euro, fonduri nerambursabile, în plăți directe pentru primul pilon din Politica Agricolă Comună. Alte 6,3 miliarde de euro vor putea fi folosite, pe bază de proiecte, prin pilonul doi pentru dezvoltare rurală, la care se vor adăuga 650 milioane euro în fonduri suplimentare pentru Dezvoltare rurală, prin programul NextGenerationEU.

Rămân așadar 61,2 miliarde de euro care pot ajunge în România în măsura în care programele lansate de autoritățile centrale sau de administrațiile locale vor fi bine scrise și vor atrage un număr suficient de proiecte de calitate din rândul beneficiarilor potențiali. Pentru această sumă putem anticipa o rată de absorbție de minim 35%, întrucât România pornește de la un procentaj de 29% (în februarie 2020) pe bugetul 2014-2020. Capacitatea administrativă, numărul de experți din mediul privat, experiența acumulată în ultimii ani, precum și condițiile mai laxe de acordare pentru susținerea economiei în 2020 și 2021 ne încurajează să sperăm că România va reuși să atragă aproape de 50% din fondurile pe care le va avea la dispoziție. Aceasta ar însemna că aproximativ 3 miliarde de euro pe an vor intra în economia locală, plus cele 1,8 miliarde pentru agricultură, adică în jur de 5 miliarde de euro pe an. Am făcut calculele pe 10 ani, incluzând deci și prelungiri în durata de execuție a mecanismului financiar european. Mai e de precizat că acești bani nu vor fi accesați în mod uniform; cel mai probabil sumele vor fi mai mici în primii 2-3 ani, pentru a crește pe finalul intervalului.

În ipoteza în care România va folosi doar o treime din cele 16,7 miliarde de euro disponibile prin împrumuturi rambursabile, intrările medii anuale, incluzând fondurile din pilonul I al Politicii Agricole Comune se vor ridica la circa 4,5 miliarde de euro.

Toate aceste calcule trebuie luate cu maximă precauție; de exemplu cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări. Un alt element de incertitudine este impactul clauzei privind condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Ce reprezintă cele 80 de miliarde

Mai întâi, cele 46,3 miliarde euro fonduri nerambursabile din bugetul multianual sunt defalcate astfel:

• 26,8 miliarde de euro pentru Politica de Coeziune
• 18,7 miliarde euro pentru Politica Agricolă Comună
• 760 milioane euro pentru Fondul pentru Tranziție Justă, special dedicat reducerii impactului social în regiunile unde se impune modernizarea industriei intens poluatoare

Inovația apărută în anul 2020, pe fondul crizei de sănătate, o reprezintă cele 33,5 miliarde euro alocate României din NextGenerationEU, din care granturi nerambursabile vor fi 16,8 miliarde de euro, iar împrumuturile rambursabile vor fi de 16,7 miliarde euro. Iată destinația sumelor alocate României prin programul NextGenerationEU:

• 30,5 miliarde euro pentru Mecanismul pentru Redresare și Reziliență (reforme structurale și investiții)
• 1,4 miliarde euro pentru programul ReactEU (politică de coeziune)
• 650 milioane euro în fonduri suplimentare pentru Dezvoltare rurală
• 1 miliard euro în fonduri suplimentare pentru Fondul pentru o Tranziție Justă

Dezvoltare economică bazată pe investiții

În anii următori, România va implementa un nou model de dezvoltare economică, bazat pe investiții, inovare și competitivitate, a declarat președintele Klaus Iohannis, la lansarea în dezbatere publică a Planului Național de Redresare și Reziliență – PNRR. “În anii următori, țara noastră va implementa un nou model de dezvoltare economică, bazat pe investiții, inovare și competitivitate. Depinde numai de noi să transformăm provocările actuale în oportunități și să identificăm cele mai bune soluții la problemele cu care ne confruntăm”, a precizat șeful statului.

“În următorii ani vom avea parte de o dezvoltare accelerată”, a spus și premierul Ludovic Orban, care s-a referit la reforme, modernizarea statului, digitalizarea statului, “un efort comun în parteneriate pentru a reuși implementarea unor proiecte complexe”.

În capitolul Schimbări Climatice, cu o alocare de 6,5 miliarde de euro, PNRR vorbește în principal despre sisteme de irigații și de drenaj, combaterea eroziunii solurilor și împăduriri. Pentru Transporturi sunt alocate 9,27 de miliarde de euro, cu 4,5 miliarde pentru transportul rutier și 3,15 miliarde pentru cel feroviar. În capitolul dedicat Mediului, accentul se pune pe rețelele de alimentare cu apă (1,5 miliarde de euro) și managementul deșeurilor (300 de milioane de euro).

4,35 miliarde de euro pentru energie și tranziție verde

Capitolul Energie și tranziție verde reia țintele asumate prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice – PNIESC și identifică patru provocări:

• dezvoltarea insuficientă a rețelei de energie electrică și lipsa parametrilor tehnici necesari pentru transportul energiei (N-V și N-E)
• nivele reduse de flexibilitate și interconectivitate a rețelelor de energie electrică generate de lipsa digitalizării
• necesitatea înlocuirii capacităților de producție pe combustibil fosil solid cu capacități energetice noi bazate pe combustibili de tranziție
• infrastructură de transport și distribuție insuficient dezvoltată pentru a prelua noi purtători de energie (combustibili de tranziție)

Sunt alocați 800 de milioane de euro pentru rețele inteligente de transport și distribuție a combustibililor de tranziție , 500 de milioane pentru energii regenerabile și 250 de milioane pentru dezvoltarea inelului electric de 400 kV al României – în total 1,55 miliarde de euro.

O sumă ceva mai mare este prevăzută pentru Eficiență energetică și termică, 1,8 miliarde de euro, din care 1,25 miliarde pentru creșterea eficienței energetice pentru clădirile rezidențiale colective și pentru clădirile publice. 250 de milioane de euro sunt alocate pentru rețeaua de distribuție a energiei termice din București și 300 milioane de euro pentru celelalte localități.

Un miliard de euro este prevăzut pentru Mobilitate urbană, capitol care include „mijloace de transport electrice și alternative”.

Surprinde suma alocată pentru Cercetare și inovare, doar 275 de milioane de euro, într-un program menit să contureze “un nou model de dezvoltare economică, bazat pe investiții, inovare și competitivitate”.

Poziția alternativă privind PNRR

Alianța USR PLUS a anunțat că va renegocia acest plan în discuțiile de intrare la guvernare, întrucât documentul propus de Ministerul Fondurilor Europene “ignoră și ratează reformele sociale, de mediu, de inovare și digitalizare”. În opinia USR PLUS, “transformarea verde nu înseamnă doar măsuri de amenajare a teritoriului, ci presupune modificări structurale în lanțurile de valoare, inovare, noi locuri de muncă, economie circulară etc”. În plus, sume cu mult mai consistente ar trebui alocate pentru digitalizare și pentru cercetare-dezvoltare-inovare. Cea mai importantă obiecție se referă însă la reformele structurale, care a fi tratate “superficial, pentru a fi bifate, deși ar trebui să fie punctul central al planului”. PNRR, ca instrument de finanțare al UE este „o oportunitate de reconfigurare completă a economiei României pe termen mediu și lung, nu doar o pușculiță de cheltuit bani”.

„Fondul de Modernizare a fost luat cu asalt”

Estimările Comisiei vorbesc despre circa 3 miliarde de euro pe care România i-ar putea aloca pentru Fondul de Modernizare în intervalul 2021-2027. Suma provine din vânzarea de certificate de CO2 și cuantumul final depinde de valoarea certificatelor în intervalul respectiv. În luna noiembrie, Niculae Havrileț, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri anunța că ““Fondul de Modernizare a fost luat cu asalt. Au fost depuse peste 700 de proiecte, din toate domeniile. Ca număr, cele mai multe sunt de la investitori în parcuri fotovoltaice, ca valoare sunt cele care vizează trecerea de la cărbune la gaz în producția de energie electrică, termocentrale multe, de capacități mari, cele pe fotovoltaic sunt de capacități mici, doar câteva proiecte sunt de 100, 200 MW. Cererile de finanțare (sumele cerute pentru fiecare proiect – n.red.) au fost cuprinse între 100.000 de euro și 500 de milioane de euro, iar majoritatea investitorilor au solicitat o finanțare de 100% a proiectului”, a declarat Niculae Havrileț.

Firește, pentru companiile din România vor fi disponibile și cele 280 miliarde de euro care vor fi alocate în urma unor competiții de proiecte la nivel european, prin programe precum Horizon Europe, InvestEU, Connecting Europe Facility, LIFE Programme sau Innovation Fund.

_____________________________________________

Articolul a apărut inițial în numărul din decembrie 2020 al Energynomics Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.