###author###
După ce președintele Traian Băsescu a luat decizia respingerii modificărilor fiscale care introduceau acciza suplimentară de 7 eurocenți pe litrul de combustibil, Fondul Monetar Internațional (FMI) a amânat cu trei luni data discutării în Consiliul propriu a scrisorii de intenţie şi a memorandumului de politici economice încheiate cu autorităţile române.
Oficialii FMI reiterează ideea conform căreia Fondul nu impune metodele prin care România va atinge ținta de deficit bugetar de 2,2%, ci așteaptă noi măsuri din partea guvernanților români. Dealtfel, metodele prin care sunt atinse țintele de deficit nu sunt propuse de FMI, ci de guvern, iar Fondul aprobă ideile considerate fezabile.
”În timpul misiunii recente, o echipă a FMI a căzut de acord, ca referință (n.r. `ad referendum`) cu autoritățile române asupra politicilor necesare încheierii primei revizuiri a Acordului stand-by cu România, inclusiv asupra politicilor necesare limitării deficitului fiscal la 2,2% din PIB în 2014”, se menționează într-un comunicat al Fondului remis energynomics.ro.
FMI a amânat data discutării în Consiliu a scrisorii și memorandumului până când autoritățile de la București vor ajunge la o înțelegere cu privire la măsurile finale ce trebuie luate pentru a ține deficitul în frâu.
”Suntem conștienți de dezacordul dintre președintele Traian Băsescu și guvern asupra măsurilor specifice utilizate pentru atingerea acestei ținte. Echipa monitorizează evoluția evenimentelor și așteaptă să fie luată o decizie a autorităților, dacă doresc să modifice politicile necesare asigurării unei ținte de deficit agreate înainte de a de a transmite pachetul de politici Consiliului Executiv al Fondului”, au menționat oficialii FMI.
Discutarea acordului cu România, în martie 2014
Discutarea în Consiliul FMI a scrisorii de intenţie şi a memorandumului de politici economice încheiate cu autorităţile române, programată pentru luna decembrie, va fi amânată întrucât documentele trebuie să conţină şi semnătura preşedintelui ţării.
Consiliul FMI se va reuni, cel mai probabil, în luna martie pentru a discuta pe tema acordului cu România, după ce o misiune a instituţiei financiare se va afla în luna ianuarie la Bucureşti, întrucât nu poate analiza scrisoarea de intenţie şi memorandumul fără semnătura preşedintelui ţării.
Misiunea FMI vine la Bucureşti pentru a doua revizuire a acordului şi o analiză a situaţiei create prin refuzul preşedintelui Traian Băsescu de semna memorandumul cu FMI, au declarat pentru Mediafax surse guvernamentale.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni seară, că a decis să nu aprobe memorandumul cu FMI, din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi.
„Am decis să nu aprob acest memorandum, pentru că pe pagina a treia este făcută menţiunea, la obligaţiile pe care le asumă Guvernul: majorarea accizei la carburanţi„, a afirmat Traian Băsescu.
Guvernul va trebui să taie din cheltuieli sau să introducă alte taxe
Ministrul pentru Buget, Liviu Voinea, a declarat la România TV că o astfel de situaţie poate avea ca efect creşterea costurilor de împrumut ale statului.
El a menționat că România ar putea risca să piardă anul viitor 1,7 miliarde lei la buget de la Comisia Europeană dacă aceasta va constata în ianuarie că ţara se află în afara acordului cu CE, consecinţele fiind tăieri de cheltuieli sau introduceri de alte taxe pentru a compensa suma pierdută.
„România primește concret bani de la Comisia Europeană pentru că se află în acest acord şi anume trebuie să plătim o confinanţare doar de 5% la fondurile europene, nu de 15%. În bugetul anului viitor, aceste venituri suplimentare înseamnă 1,7 miliarde lei. Dacă în ianuarie Comisia Eurpeană va constata că, neavând bugetul, suntem în afara acordului cu Comisia, atunci există un risc semnificativ de a pierde aceşti bani. Dacă se va întâmpla, fie vor trebui tăiate cheltuieli de această sumă, fie vor trebui introduce alte taxe care să compenseze această sumă„, a spus Voinea la România TV.
Întrebat dacă se poate renegocia aspectul privind creşterea accizei la carburanţi, ministrul a spus că majorarea a reprezentat cea mai puţin dureroasă soluţie dintre variantele luate în discuţie, precizând doar că a fost vorba de alte taxe şi impozite.
„Conţinutul memorandumului a fost negociat aici la Bucureşti timp de două săptămâni şi în săptămânile premergătoare şi la Washington şi la Bruxelles. A fost forma la care s-a ajuns cu greu, această acciză a fost cea mai puţin dureroasă dintre soluţiile avute la îndemână pentru a închide bugetul„, a menţionat Voinea.
El a spus că se poate renegocia memorandumul în ianuarie, însă bugetul este construit pe această acciză.
„Aceşti bani, peste 2 miliarde de lei din acciză, trebuie înlocuiţi, dacă se renunţă la acciză, cu alte surse de venit sau trebuie tăiate cheltuieli în valoare de această sumă şi a treia variantă, să tăiem din deficit, nu este o variantă acceptată„, a afirmat Voinea.
Totodată, el a recunoscut că s-a ajuns la această variantă tocmai pentru a se putea plăti pensiile şi salariile majorate şi pentru a se putea efectua investiţii mai mari.
Întrebat cum comentează anunţul preşedintelui Băsescu, premierul Victor Ponta a răspuns: „Nu mai avem practic acord cu FMI şi CE„.
Ponta a declarat că România pierde 150 de milioane de lei pe lună ca urmare a faptului că preşedintele Traian Băsescu refuză să semneze Memorandumul cu FMI, banii reprezentând cei 10% în plus pentru cofinanţare de la UE.
„Singurul efect direct pe care îl avem este pierderea acelui top-up, acel 10% în plus pe care îl primim ca şi cofinanţare de la UE. Practic, e vorba de 1,7 miliarde de lei pe an, deci 150 de milioane lei pe lună, deci 30-35 de milioane de euro pe care îi piedem în fiecare lună de la Comisia Europeană, pentru că în loc de 95% cofinanţare primim doar 85%. Deci, dacă vreţi, primul calcul al acestei supărări a preşedintelui – 150 milioane de lei pe lună pe care îi pierdem de la Comisia Europeană„, a spus Ponta.
