Nord Stream 2 este o conductă de gaze care ar permite Germaniei să dubleze în mod eficient cantitatea de gaz pe care o importă din Rusia. În 2017, Germania a folosit o cantitate record de 53 miliarde de metri cubi de gaze rusești, reprezentând aproximativ 40% din consumul total de gaze din Germania. Sistemul de transport Nord Stream 2 este proiectat să transporte anual circa 55 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit Deutsche Welle.
Berlinul și Moscova au convenit asupra rutei de 1.200 km care va lega zona Ust-Luga din apropiere de Sankt Petersburg cu Greifswald în nord-estul Germaniei. Conducta va trece prin Marea Baltică, în cea mai mare parte pe traseul conductei existente Nord Stream 1, care a devenit operațională în 2011.
Gigantul energetic rus Gazprom este singurul acționar al Nord Stream 2 AG, compania responsabilă de implementarea proiectului de 9,5 miliarde de euro (11,1 miliarde de dolari). Gazprom acoperă, de asemenea, jumătate din costuri. Totuși, restul este finanțat de cinci companii occidentale: ENGIE, OMV, Royal Dutch Shell, Uniper și Wintershall.
De ce este controversat?
Traseul planificat ocolește țările din Europa Centrală și de Est, precum Slovacia și Polonia, lăsându-le fără șansa de a colecta taxe profitabile de tranzit pe gaz. În plus, dacă Rusia ar dispune de mijloace pentru livrarea directă a gazului celui mai important cumpărător – Germania, ar fi mult mai ușor pentru guvernul rus să închidă conductele existente prin Europa de Est.
Proiectul este, de asemenea, contrar eforturilor depuse de Bruxelles pentru a scăpa Europa de influența gazului rusesc. În aprilie 2018, Comisia Europeană a refuzat să sprijine proiectul, declarând că contribuie la obiectivele UE de diversificare a aprovizionării cu gaze. Iar ecologiștii susțin că proiectul conductei ar fi dăunător pentru flora și fauna din Marea Baltică.
Rusia ar putea întrerupe cu ușurință livrările de gaze către Ucraina pentru a exercita presiuni asupra Kievului. Ucraina realizează anual aproximativ 2 miliarde de dolari (1,7 mld. euro) prin taxele de tranzit, devenind o sursă esențială de venit pentru țară. Ori de câte ori Rusia a închis conducta în ultimii ani, lipsa vânzărilor a afectat atât Gazprom, cât și cumpărătorii săi din țările bogate din vestul Europei, determinând toate părțile interesate să depășească criza.
Pe scena mondială, criticii acuză Berlinul de ignorarea intereselor aliaților săi prin umplerea visteriei rusești în momentul unui conflict diplomatic. Președintele american Donald Trump a lovit Berlinul în iulie 2018, declarând că este “captiv Rusiei”, din cauza politicii sale energetice. “Dolarii transmiși prin conducte în Rusia nu sunt acceptabili!” el a scris pe Tweeter.
Statele Unite au, de asemenea, un motiv practic de a se opune Nord Stream 2. Companiile sale au început deja să vândă gaze obținute prin fracking (fracturare hidraulică) în țările europene, susținute de autoritățile americane care spun că Europa ar trebui să caute alternative față de Rusia. Cu toate acestea, gazul din SUA este mai scump decât cel furnizat prin conductele rusești.
Ce înseamnă viitorul pentru Nord Stream 2?
Răspunsul Berlinului: Germania a rămas până acum fermă pe poziție și a prezentat proiectul ca o problemă pur economică. Oficialii săi subliniază faptul că Germania de Vest a importat gaze din Uniunea Sovietică în timpul războiului rece și că Moscova este mai dependentă de exportul de gaze decât Germania de import. De asemenea, câmpurile de gaze europene sunt aproape terminate și Germania elimină treptat energia nucleară, iar Berlinul are nevoie de o sursă sigură de energie pentru a facilita trecerea pe termen lung la surse regenerabile.
Presiunile Rusiei asupra Ucrainei: În același timp, cancelarul Angela Merkel a încercat să atenueze temerile Kiev-ului, în timpul întâlnirii cu președintele rus Vladimir Putin, din mai 2018. “Punctul de vedere al Germaniei este că Ucraina ar trebui să își mențină rolul de țară de tranzit după ce Nord Stream 2 va f finalizată “, a spus ea. “Aceasta este o chestiune de importanță strategică.”
La rândul său, Putin a promis că tranzitul de gaze prin Ucraina nu va fi suspendat “atât timp cât acesta este justificat din punct de vedere economic”.