Tranziția verde poate însemna, pentru România, realizarea unor proiecte de circa 60 de miliarde de euro, pe termen lung, iar România ar putea deveni o forță industrială regională în sectorul energiei regenerabile și își poate propune o strategie prin care să dezvolte un nou lanț industrial pentru soluții digitale în domeniile verzi. În contextul presiunii venite din partea costului forței de muncă din vestul Europei, dar și a scăderii costului tehnologiei, se poate crea o oportunitate pentru relocarea unei părți a lanțului valoric de producție agregate către România. Totodată, creditele oferite de sistemul bancar companiilor care investesc în proiecte verzi au depășit 5 miliarde de lei până la jumătatea anului trecut, având o pondere în continuă creștere în volumul total al finanțărilor, a declarat Florian Neagu, director adjunct, Direcția de Stabilitate Financiară a BNR, în cadrul unui interviu exclusiv oferit Energynomics.
Care este ponderea finanțărilor verzi oferite de sistemul bancar din România și cum putem crește această pondere?
Creditarea verde se situa la 5,1 miliarde lei la sfârșitul lunii iunie 2021, având o pondere de aproximativ 4 la sută în totalul expunerilor bancare către companiile nefinanciare. În ultimii șase ani se poate observa o accelerare importantă a finanțărilor cu destinație climatică, în condițiile în care am pornit de la o valoare de 1,5 miliarde lei (1,5 la sută din totalul expunerilor către firme) la finalul trimestrului întâi al anului 2015. Cu toate acestea, volumul creditării verzi are spațiu important de îmbunătățire, având în vedere amplitudinea proiectelor care sunt estimate a fi puse în practică de către autorități sau de mediul privat.
Conform calculelor grupului de lucru CNSM (Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială din cadrul BNR) pentru sprijinirea finanțării verzi, valoarea acestor proiecte însumează circa 60 miliarde euro, iar multe nu au surse de finanțare din fonduri europene sau de la buget. Beneficiile ar fi multiple, atât în ceea ce privește oportunitățile de afaceri pentru instituțiile de credit, cât și din perspectiva majorării intermedierii financiare din România, care la momentul actual se situează la cea mai redusă valoare, la nivelul Uniunii Europene. Este, însă, important ca majorarea finanțărilor de acest tip să se realizeze de o manieră sustenabilă, fără afectarea stabilității financiare.
Implementarea măsurilor aprobate de Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) menționate mai sus reprezintă un element central atât pentru majorarea de o manieră sustenabilă a accesului la finanțare pentru proiectele legate de agenda schimbărilor climatice, cât și pentru sprijinirea schimbării structurale a economiei înspre una cu valoare adăugată superioară. În total, Recomandarea CNSM nr. R/6/2021 privind sprijinirea finanțării verzi include 16 măsuri, care vizează, pe lângă cele două obiective subliniate anterior și îmbunătățirea transparenței și a gradului de conștientizare cu privire la impactul schimbărilor climatice în economie și sistemul financiar. Patru dintre aceste recomandări sunt adresate Băncii Naționale a României, fiind în curs de transpunere în practică până la termenul solicitat:
„Comunicarea de către autoritățile naționale către entitățile din aria lor de competență a unor recomandări privind abordarea prudentă a riscului climatic. Recomandările vor acoperi cel puțin următoarele domenii: (i) guvernanță, (ii) strategie, (iii) managementul riscului, (iv) analiză de scenarii și testare la stres și (v) transparență”. În perioada următoare, BNR va transmite băncilor și instituțiilor financiare nebancare (IFN) din Registrul Special o scrisoare în care vor fi expuse recomandări pentru cele 5 domenii vizate.
„Analizarea oportunității flexibilizării cerințelor prudențiale privind finanțările verzi, în linie cu preocupări similare la nivel european, din perspectiva stimulării acestui tip de creditare, fără afectarea stabilității financiare”. Primele rezultate ale analizei urmează a fi publicate în Raportul asupra stabilității financiare, ediția decembrie 2021.
„Completarea Centralei Riscului de Credit din cadrul BNR cu informații privind creditele verzi, plecând de la taxonomia europeană”. Noile cerințe de raportare privind finanțarea verde sunt așteptate să intre în vigoare în prima parte a anului 2022.
„Construirea unui tablou de monitorizare a riscurilor asupra sectorului bancar provenind din schimbările climatice, care să fie actualizat și diseminat periodic, precum și rularea anuală a unui exercițiu de testare la stres pe aspecte asociate riscurilor climatice, cu diseminarea rezultatelor”.
Care este necesarul de investiții pe care România îl are în segmentul investițiilor energetice și cum vedeți dezvoltarea acestora în următorii ani?
Din această perspectivă, există un potențial important de dezvoltare. Conform PNIESC, până în 2030 România trebuie să aibă capacități nete instalate de 5,1 GWh de solar și 5,3 GWh de eolian. Astfel, capacitățile adiționale care trebuie să fie instalate din surse regenerabile sunt de 6,9 GW, în perioada 2021-2030. Pentru dezvoltarea investițiilor energetice este nevoie de un cadru de reglementare clar și predictibil, bazat pe elaborarea unor studii de impact credibile și discutate în avans cu mediul privat. În acest context, un colectiv de lucru format atât din sectorul privat și creditori, cât și din experți ai ministerelor de linie, a formulat patru recomandări care vizează acest domeniu:
- Realizarea unei scheme suport pentru licitația de capacitați noi de energie regenerabilă prin Contracte pentru Diferență (CfD), prin care venitul proiectului pentru fiecare MWh produs să fie securizat pe o durată suficientă de timp
- Modificarea OUG 74/2020 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 pentru a se permite încheierea de contracte bilaterale PPA (power purchase agreements) de către toți producătorii de energie regenerabilă, în afara pieței centralizate, negociate liber și direct cu furnizori sau consumatori finali de energie electrică și cu posibilitatea de a fi încheiate înainte de începerea construcției
- Lansarea unei scheme de sprijin pentru capacități noi de cogenerare de înaltă eficiență ai căror beneficiari vor fi selectați pe baza unei proceduri de ofertare concurențială
- Revizuirea Planului de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport în vederea îndeplinirii obligațiilor României de a atinge țintele de energie regenerabilă în anul 2030. Un rol esențial în acest ultim caz revine companiei Transelectrica care ar trebui să își revizuiască și să devanseze substanțial planurile de investiții
Aceste propuneri au fost însușite de Consiliul General al CNSM, care a emis în iunie 2021 recomandările către guvern cu propunerea de a fi implementate în următorii 1-2 ani.
Este România pregătită și în ce măsură sunt firmele românești pregătite pentru a face față noului val de investiții în digitalizare și regenerabile?
În ceea ce privește digitalizarea, România are deja o bază solidă pe care poate construi, plecând de la sectorul IT existent și de la forța de muncă din acest domeniu. Astfel, România își poate propune o strategie prin care să dezvolte un nou lanț industrial pentru soluții digitale în domeniile verzi (soluții hardware, software, dar și integrate), cu aplicații în sectorul energiei, transportului, rezidențial, industrial etc. România are capacitatea de a se poziționa pe o nișă care să atragă investiții străine directe legate de proiecte verzi: a înregistrat cea mai mare reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în ultimii 30 de ani din regiune și comparativ cu media UE27, respectiv și-a propus planuri ambițioase legate de ponderea energiei regenerabile în totalul surselor de energie.
România ar putea deveni o forță industrială regională în sectorul energiei regenerabile. În contextul presiunii venite din partea costului forței de muncă din vestul Europei, dar și a scăderii costului tehnologiei, se poate crea o oportunitate pentru relocarea unei părți a lanțului valoric de producție agregate către România (spre exemplu, în cazul energiei eoliene, România nu găzduiește producția de agregate a niciunui producător de turbine eoliene, ci doar a anumitor componente). Pentru ca acest lucru să se întâmple, este necesară dezvoltarea de noi capacități de energie regenerabilă, stocarea de energie, tehnologii și sisteme bazate pe hidrogen verde și asigurarea necesarului de conectare la rețea a noilor capacități.
Este esențial ca Ministerul Economiei să elaboreze politica industrială a României care să pună accent pe agenda schimbărilor climatice, cu etapizare anuală până în anul 2025, în corelație cu Noua strategie industrială pentru Europa a Comisiei Europene, unde accentul este pus pe două domenii: tranziție verde și digitalizare. Politica industrială trebuie să conțină și soluții de relocare din străinătate în România a unor lanțuri globale de producție legate de schimbările climatice. În lipsa unor asemenea măsuri, România va continua să importe semnificativ bunuri și servicii pentru implementarea agendei verzi europene și naționale, cu afectarea în creștere a balanței comerciale.
Mai plastic spus, în lipsa unor măsuri ample, autoritățile și sectorul privat se vor împrumuta sume considerabile în următorul deceniu pentru a da de lucru altor economii, iar valoarea adăugată creată în țară va rămâne modestă. Rezultatul va fi că nu vom profita de oportunitățile create de agenda internațională a schimbării climatice, dar vom plăti costurile tranziției. Firmele din sectoarele clasificate a fi carbon-intensive au un rol important în economie: generează peste 40 la sută din valoarea adăugată produsă și cumulează peste 50 la sută din activele tuturor companiilor. De aceea, pregătirea unei tranziții ordonate este esențială, altfel economia poate suferi efecte perturbatoare considerabile în anii următori.
Ce ar trebui să facă România pentru a atrage cât mai multe fonduri europene, în contextul țintelor Fit for 55?
Fondurile europene pentru sprijinirea tranziției verzi pot avea un rol important în dezvoltarea și transformarea economiei României și pot contribui substanțial la o creștere economică sustenabilă pe termen mediu și lung. Conform calculelor grupului de lucru CNSM privind sprijinirea finanțării verzi amintit mai sus, atragerea granturilor cu destinație verde din cadrul instrumentului Next Generation EU (NGEU) ar putea genera un impact cumulat pe termen mediu (următorii șase ani) asupra creșterii economice cuprins între 1,9 puncte procentuale și 2,3 puncte procentuale. În plus, în cazul atragerii cu succes atât a tuturor fondurilor cu destinație verde din cadrul NGEU (granturi și împrumuturi), cât și a celor din cadrul financiar multianual, impactul asupra creșterii economice pe termen mediu ar fi de aproximativ 5,7 puncte procentuale.
Experiențele anterioare în atragerea fondurilor europene nu sunt promițătoare, autoritățile arătând că nu dețin capacitatea de a utiliza la maximum resursele puse la dispoziție de către instituțiile europene. România a reușit să absoarbă după primii șase ani de implementare (durată normalizată la cea a programului NGEU) circa 39 la sută din volumul total al alocărilor, atât în primul ciclu financiar european (2007- 2013) la care a luat parte, cât și în al doilea (2014-2020).
Așadar, există spațiu de îmbunătățire a ratei de absorbție a fondurilor europene. Demararea cu întârziere, chiar și de doi ani, a proiectelor verzi (în anul 2024 față de anul 2022) va reduce cu peste 33 la sută efectul total favorabil asupra economiei românești pe termen mediu. Una dintre soluțiile propuse de Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială a fost implicarea mai consistentă a sectorului privat în derularea de finanțări (de la instituțiile financiare autohtone și instituțiile financiare internaționale). De asemenea, consolidarea capacității instituționale și a cadrului de implementare și monitorizare a proiectelor incluse în cadrul PNRR pot contribui la o rată de absorbție superioară iterațiilor precedente.
—————————————-
Articolul a apărut inițial în numărul din decembrie 2021 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.1
