Inflația pe termen scurt va crește, inclusiv din cauza prețurilor energiei, conform Băncii Naționale a României.
”Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective provin din mediul intern și extern. Pe plan intern, acestea sunt sporite de conduita politicii fiscale şi de venituri, inclusiv în contextul incertitudinilor privind construcția bugetului public pentru anul 2018, de perspectiva evoluţiei preţurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) şi a celor volatile ale produselor alimentare”, conform unui comunicat al băncii.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu susține că mai multe detalii vor fi oferite în cadrul conferinței instituției de joi.
BNR a mai anunțat că rata anuală a inflației a crescut în luna septembrie la 1,77 la sută (de la 1,15 la sută în luna august), uşor peste nivelul prognozat, reintrând în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare, în linie cu anticipaţiile, anunță BNR.
Creşterea a fost determinată, în principal, de ascensiunea preţurilor volatile ale produselor alimentare şi de majorarea preţului combustibililor ce a reflectat creşterea cotaţiilor internaţionale ale petrolului şi a accizei la carburanţi, precum şi de accelerarea inflaţiei de bază.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a mărit la 1,8 la sută în septembrie, de la 1,6 la sută în august, depășind, de asemenea, nivelul prognozat. Majorarea s-a datorat atât preţurilor produselor alimentare procesate, cât şi tarifelor serviciilor, în timp ce produsele nealimentare au avut o influenţă marginală.
În luna septembrie a.c., rata medie anuală a inflației IPC şi-a consolidat valoarea pozitivă până la 0,4 la sută, de la 0,2 la sută în luna august; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 0,5 la sută, de la 0,3 la sută în luna anterioară.
Datele revizuite privind creșterea economică în trimestrul II 2017 reconfirmă accelerarea dinamicii anuale a PIB real până la 6,1 la sută (faţă de 5,9 la sută estimată anterior şi 5,7 la sută în trimestrul I). Plusul de ritm s-a datorat aproape integral variaţiei stocurilor și consumului privat. Acesta şi-a consolidat contribuţia majoritară la creşterea PIB (până la 5,4 puncte procentuale), în condiţiile în care dinamica sa anuală s-a mărit la 7,5 la sută sub impulsul măsurilor fiscale şi salariale. Aportul exportului net la evoluţia PIB a redevenit negativ, pe fondul decelerării dinamicii anuale a exporturilor de bunuri şi servicii şi al uşoarei accelerări a celei aferente importurilor.
Deteriorarea balanţei comerciale a condus la menţinerea tendinţei de amplificare a deficitului de cont curent, a cărui valoare cumulată pe primele 8 luni s-a ridicat la peste 4 miliarde euro, depăşind încă din luna iulie nivelul corespunzător întregului an precedent. Datele statistice aferente lunii august arată consolidarea tendinţei ascendente a producţiei industriale, intensificarea activităţii din comerţ şi servicii, precum și revenirea în teritoriul pozitiv a dinamicii anuale a lucrărilor de construcţii.
În luna octombrie, condiţiile monetare au fost mai puțin acomodative, date fiind ajustarea ascendentă semnificativă a cotaţiilor relevante ale pieței monetare interbancare, precum și uşoara apreciere a leului faţă de moneda europeană. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se accelereze în luna septembrie, până la 7,3 la sută, în principal pe seama componentei în lei (17,1 la sută) şi a segmentului societăților nefinanciare. Ponderea creditului în lei s-a majorat până la 61,4 la sută, evoluţie care certifică și asigură o mai bună transmisie a politicii monetare.
În ședința de marți, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2017, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Noul scenariu al prognozei evidențiază perspectiva accelerării semnificative a inflaţiei pe orizontul scurt de timp, succedată de o temperare a acesteia începând cu ultimul trimestrul al anului 2018. Astfel, faţă de raportul precedent, traiectoria ratei anuale prognozate a inflaţiei a fost revizuită sensibil în sens ascendent pe termen scurt, aproape exclusiv ca urmare a acțiunii recente și anticipate a unor factori pe partea ofertei şi ușor în sens descendent pe cel de-al doilea segment al orizontului de proiecţie.
Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective provin din mediul intern și extern. Pe plan intern, acestea sunt sporite de conduita politicii fiscale şi de venituri, inclusiv în contextul incertitudinilor privind construcția bugetului public pentru anul 2018, de perspectiva evoluţiei preţurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) şi a celor volatile ale produselor alimentare.
Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile și riscurile legate de creșterea economică în zona euro și pe plan global, de escaladarea unor tensiuni geopolitice, dar și de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED).
CA al BNR a decis menţinerea ratei de dobândă de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.
