Cele mai recente date statistice atestă intrarea ratei anuale a inflației în teritoriu negativ sub impactul extinderii aplicării cotei reduse de TVA la toate alimentele și serviciile de alimentaţie publică, transmite Banca Națională României (BNR).

”Noua prognoză indică menținerea ratei anuale a inflației în teritoriu negativ pe parcursul următoarele trei trimestre și revenirea ei ulterioară la valori pozitive, plasate sub limita de jos a intervalului țintei, până la începutul anului 2017”, spun oficialii BNR, în urma deciziei de a menține rata dobânzii de politică monetară la valoarea de 1,75%.

”În aceeași perioadă creșterea economică a accelerat ca urmare a unui avans consistent al consumului final și a dinamicii pozitive a investițiilor, inclusiv pe fondul revitalizării procesului de creditare”, spun oficialii băncii naționale.

Astfel, rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de -1,6% în luna iunie 2015 de la 1,2% în luna precedentă, iar BNR a confirmat că rata va rămîne pe teritoriu negativ până în primăvara anului 2016, ceea ce înseamnă o posibilă perioadă de peste șase luni de deflație.

”Șocul dezinflaționist produs de efectele de runda întâi ale scăderii cotei TVA de la 24% la 9% la produsele alimentare, care acoperă prețurile a circa 30% din bunurile și serviciile din coșul de consum, a fost mai accentuat decât cel anticipat. Datele statistice relevă o scădere a prețurilor mărfurilor alimentare la care s-a redus cota TVA, de 9,8% în luna iunie față de luna precedentă.”

Rata medie anuală a inflaţiei a scăzut la nivelul de 0,7%, în timp ce indicatorul relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum –s-a redus la 1,0% de la 1,1%.

La nivel global, perioada recentă se caracterizează printr-o revenire încă modestă a creșterii economice și o accentuare a volatilității de pe piețele financiare internaționale pe fondul prelungirii incertitudinilor legate de situația Greciei, evoluțiilor economice din China și al divergenţei conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume.

Pe plan intern, se prefigurează implementarea unei serii de măsuri fiscal-bugetare (pachetul de măsuri de relaxare fiscală și noua lege a salarizării) cu impact direct asupra stabilității macroeconomice și asupra mixului de politici economice agreat în cadrul acordurilor de finanțare externă cu instituțiile internaționale.

Toți acești factori, de natură să afecteze apetitul global pentru risc și percepția investitorilor asupra economiei românești, influențează gestiunea politicilor macroeconomice interne, conchide comunicatul BNR.