Creditele verzi acordate companiilor nefinanciare s-au menținut pe un trend ascendent în anul 2024, cu o rată anuală de creştere de 93% față de septembrie 2023, reprezentând însă 2,9% din expunerea bancară față de firme, se arată în documentul „Tablou de monitorizare a riscurilor climatice asupra sectorului bancar din România 2024”, elaborat de Banca Națională a României.

Potrivit raportului BNR, creditele verzi reprezentau 4,3% din fluxul anual de credite către companiile nefinanciare. Principala destinație a creditelor verzi este reprezentată de clădirile verzi, 54% din total, potrivit Agerpres.

Din perspectivă sectorială, cele mai multe credite verzi se îndreaptă spre sectorul imobiliar, 50% din total, fiind urmat de cel al utilităților (18%) şi cel al industriei prelucrătoare (10%).

În cazul populației, creditele verzi au ajuns la aproximativ 10 miliarde lei în luna septembrie 2024, +50% față de septembrie 2023, şi reprezintă 5,7% din portofoliul bancar de credite acordate acestui segment.

Valoarea emisiunilor de obligațiuni verzi la nivel mondial a înregistrat o creştere de 6,5% la finalul lunii noiembrie 2024 față de întreg anul 2023, însă va rămâne sub maximul istoric înregistrat în anul 2021. În România, au fost consemnate şapte emisiuni de obligațiuni verzi în anul 2024, cu o valoare totală de 8,1 miliarde euro, al căror emitent a fost Guvernul României.

În raport se menționează că România a înregistrat în 2022 un nivel de 41% din valoarea emisiilor din anul 1990, cea mai mică valoare înregistrată în ultimii 24 ani, încadrându-se în ținta de reducere cu cel puțin 55% a emisiilor față de valorile din 1990 asumată prin Acordul de la Paris. Creşterea investițiilor relevante în domeniul decarbonării economiei este de natură să contribuie la atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în anul 2050, având în vedere ritmul decelerat de reducere a emisiilor GES (gaze cu efect de seră – n.r.) din ultimii ani.

Productivitatea utilizării carbonului şi intensitatea carbonului bazată pe producție continuă să plaseze România la un nivel favorabil comparativ cu țările din regiune, fiind înregistrate evoluții pozitive în cazul ambilor indicatori urmăriți de OCDE în ceea ce priveşte decarbonarea economiei. Pentru România, productivitatea carbonului măsurată ca PIB real generat pentru fiecare unitate de CO2 emisă a fost de 8,41 dolari/ kg comparativ cu o medie regională de 5,3 dolari/kg.

Energia provenită din surse regenerabile se situează peste media regională sau media UE, însă ecartul s-a redus semnificativ în ultimii patru ani. Cel mai important tip de energie regenerabilă pentru România se menține energia din surse hidrologice, care este însă influențată de evenimentele climatice extreme de tip secetă, tot mai frecvente.