Şase din 10 bănci au deja o structură organizațională dedicată schimbărilor climatice şi încă 5% intenționează să o dezvolte în următorul an, se arată în „Sondajul privind schimbările climatice: analiza tendințelor şi pregătirii instituțiilor financiare, 2023”, realizat de Banca Națională a României.

„Integrarea schimbărilor climatice în documentele de strategie sau aprobarea unei strategii climatice de sine stătătoare reprezintă un prim pas în concretizarea preocupărilor legate de riscurile generate de acest fenomen. Conform răspunsurilor la chestionar, nivelul de implicare a instituțiilor de credit este în creştere față de evaluarea efectuată în urma chestionarului precedent (finalul anului 2020). În primul rând, numărul instituțiilor care nu au considerat includerea schimbărilor climatice în strategia lor şi nici nu plănuiesc să facă acest lucru în mai puțin de trei ani s-a redus de la aproximativ 30% în anul 2020 la 7% în prezent. În plus, mai mult de jumătate dintre băncile respondente au adoptat deja un astfel de document, în timp ce 16 la sută au declarat că iau în considerare acest lucru în următorul an şi 21% în următorii trei ani. Situația în cazul IFN se prezintă similar, însă perspectivele de adoptare a unei strategii vizează mai degrabă orizontul de trei ani. Rezultatele chestionarului relevă că 60% dintre bănci au deja o structură organizațională dedicată schimbărilor climatice şi încă 5% intenționează să o dezvolte în următorul an, evoluție în linie cu aşteptările formulate în Chestionarul din 2020”, se spune în document.

BNR menționează că se remarcă însă progresul sub aşteptări, în contextul în care perioada scursă între cele două sondaje a fost marcată de o creştere semnificativă la nivel internațional a preocupărilor privind impactul riscurilor climatice pentru sistemul financiar, precum şi a aşteptărilor autorităților de reglementare şi supraveghere de încorporare a acestor riscuri în cadrul de guvernanță şi gestionare a riscurilor.

În cazul IFN, gradul de pregătire este şi mai redus, cu doar 18% dintre respondenți care confirmă că au o structură organizațională dedicată schimbărilor climatice şi 32% care intenționează să dezvolte o asemenea structură în următorul an.

„Conform standardelor tehnice dezvoltate de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) privind cerințele prudențiale în legătură cu riscurile ESG, instituțiile financiare sunt obligate să dezvăluie alinierea politicii de remunerare la obiectivele legate de riscul climatic sau de mediu. Rezultatele chestionarului arată că doar 21% dintre respondenți (bănci şi IFN) asociază remunerația directorilor cu obiectivele de mediu sau produsele verzi. Comparativ cu evaluarea precedentă, în anul 2023 numărul de bănci care fac aceste dezvăluiri a crescut la 6 (de la o bancă în anul 2020), iar un număr redus dintre acestea au menționat că urmează să se alinieze în viitor cu standardele ABE. Referitor la standardele de raportare internaționale, respondenții (bănci şi IFN) au indicat în cea mai mare măsură urmărirea standardelor NFRD/CSRD. În cazul băncilor, 80 la sută dintre acestea au răspuns că utilizează standardele internaționale, iar 10% că intenționează să se alinieze cu astfel de standarde în următorul an, în creştere față de chestionarul anterior (doar 29% dintre respondenți adoptaseră recomandările TCFD în anul 2020). În rândul IFN, doar 36% utilizează deja aceste standarde şi 32% urmează să se alinieze în decurs de un an”, se menționează în raportul citat de Agerpres.

În ceea ce priveşte integrarea riscurilor climatice sau de mediu în cadrul exercițiilor de testare la stres, rezultatele Sondajului BNR arată că la nivelul sectorului financiar din România există preocupări în această direcție, însă nivelul de implicare este încă scăzut în prezent, perspectivele fiind de îmbunătățire în următorul an. Un număr de 4 instituții de credit au integrat deja acest tip de risc în testarea la stres pentru a evalua pierderile potențiale în cazul în care se materializează riscurile de tranziție, fizice sau alte riscuri de mediu. Două dintre acestea au elaborat şi un plan de acțiune pentru atenuarea impactului rezultat din exercițiul de testare la stres, prin definirea clară a țintelor de decarbonizare, a limitelor operative şi a țintelor de creştere a investiților în proiecte verzi. În plus, alte 5 instituții de credit plănuiesc această ajustare pentru anul următor. Cele mai multe dintre acestea au declarat că exercițiul de testare la stresul climatic a fost efectuat sau urmează să fie efectuat la nivelul grupurilor din care fac parte.

În prezent, nicio instituție financiară nebancară din România participantă la Sondaj nu are în desfăşurare un exercițiu de testare la stres care să includă riscul climatic, însă există inițiative în acest sens – 14% dintre IFN respondente au declarat că vor integra riscul climatic în exercițiile de testare la stres începând cu anul următor.

De asemenea, rezultatele chestionarului indică un interes în creştere atât din partea instituțiilor de credit, cât şi din partea IFN pentru finanțarea proiectelor verzi în perioada următoare. Majoritatea instituțiilor respondente (90% dintre instituțiile de credit, respectiv 82% dintre IFN) au lansat sau au în vedere lansarea pe viitor (următorii trei ani) de produse verzi. Deşi definițiile produselor verzi sunt diferite la nivelul instituțiilor respondente, majoritatea prezintă caracteristici şi procese aliniate Taxonomiei Uniunii Europene sau sunt in linie cu Green Loans Principles (dezvoltat de Loan Market Association). O parte dintre instituțiile de credit au declarat însă că se ghidează după definițiile proprii sau după cele de la nivelul grupului din care fac parte.

În ceea ce priveşte creditele ipotecare verzi acordate sectorului populației, 60% dintre instituțiile de credit respondente au în vedere informațiile legate de certificatele de performanță energetică ale imobilului la acordarea creditului. Ponderea creditelor ipotecare cu certificat energetic cu rating A în portofoliul băncilor variază de la 1% până la 50%.

Potrivit BNR, materialul a fost elaborat în cadrul Direcției stabilitate financiară sub coordonarea prim-viceguvernatorului Florin Georgescu.