Rata anuală a inflației şi-a accentuat tendinţa ascendentă în iunie 2017, ajungând la 0,85 la sută (de la 0,64 la sută în luna anterioară), nivel superior celui prognozat, anunță Banca Națională a României (BNR). Dobânda de politică monetară a fost menținută la 1,75% pe an.
Creşterea a fost determinată de evoluţia preţurilor volatile ale produselor alimentare şi a celor din tutun, dar şi de accelerarea inflaţiei de bază. Efectele acestora au fost parțial compensate de impactul scăderii dinamicii anuale a preţului combustibililor. În absenţa reducerii cotei TVA şi a altor modificări de impozite şi taxe nefiscale, rata inflaţiei ar fi urcat în luna iunie la 1,9 la sută, nivel aflat în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calcul prețurile administrate de stat, cele cu volatilitate mare și produsele de lux) a depășit la rândul ei nivelul prognozat, mărindu-se la 1,42 la sută în luna iunie, de la 1,29 la sută în luna mai a.c., pe seama accelerării creșterii preţurilor produselor alimentare procesate şi, în mai mică măsură, a evoluţiei preţurilor serviciilor.
Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să își restrângă valoarea negativă, până la 0,1 la sută în luna iunie, de la -0,2 la sută în luna mai; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală şi-a consolidat valoarea pozitivă până la 0,2 la sută, de la 0,1 la sută în luna mai.
Datele revizuite privind creșterea economică din trimestrul I 2017 reconfirmă accelerarea dinamicii anuale a PIB real până la 5,7 la sută (de la 4,8 la sută în trimestrul anterior). Plusul de ritm s-a datorat integral cererii interne – consumul privat s-a majorat cu 7,3 la sută (cu o contribuţie de 5,3 puncte procentuale la creşterea PIB), sub impulsul măsurilor fiscale şi salariale şi al îmbunătăţirii gradului de ocupare a forţei de muncă, în timp ce formarea brută de capital fix şi-a temperat declinul (-1 la sută, de la -14,2 la sută, evoluţie care a determinat reducerea aportului negativ la -0,2 puncte procentuale, față de -3,8 puncte procentuale în trimestrul anterior). Deşi în continuare pozitivă, contribuția exportului net la avansul PIB s-a redus substanţial (până la 0,2 puncte procentuale), în condiţiile restrângerii ecartului favorabil dintre ritmul de creştere a exporturilor de bunuri şi servicii (printre cele mai înalte din ultimii trei ani) şi cel al importurilor.
Pe partea ofertei, principalul determinant al intensificării activităţii economice din trimestrul I 2017 a fost activitatea industrială, al cărei ritm anual de creştere, de 6,8 la sută, a reprezentat maximul ultimelor 12 trimestre. Datele statistice pentru primele două luni ale trimestrului II indică accelerarea dinamicii anuale a producţiei industriale şi a comenzilor noi din sectorul prelucrător, precum şi menţinerea unor ritmuri rapide de creştere a exporturilor şi importurilor de bunuri. În acelaşi interval, cifra de afaceri din comerț şi din serviciile prestate populaţiei a înregistrat o creştere alertă, în timp ce activitatea din construcții şi-a accentuat declinul.
Creşterea anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a atenuat comparativ cu trimestrul anterior, pe fondul unor noi câştiguri de productivitate (în special în sectorul auto), dar şi al efectului de bază asociat majorării salariului minim în luna mai 2016; în ramurile producătoare de bunuri de consum aceasta a rămas însă la un nivel de două cifre.
Condițiile monetare reale au un caracter stimulativ accentuat. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a reluat ascensiunea în luna iunie, atingând nivelul de 4,2 la sută (de la 3,2 la sută în luna anterioară), în principal pe seama reaccelerării creşterii componentei în lei pe segmentul societăţilor nefinanciare şi a ambelor componente pe segmentul instituţiilor financiare nemonetare. Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze, până la 60,2 la sută (cel mai ridicat nivel înregistrat din decembrie 1996). Această evoluție certifică o mai bună transmisie a politicii monetare, contribuind, totodată, la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare.
În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2017, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva accelerării inflaţiei pe întreg orizontul de proiecţie. Faţă de raportul precedent, traiectoria crescătoare a ratei anuale prognozate a inflaţiei a fost revizuită în sens ascendent pe întreaga sa întindere, mai cu seamă pe orizontul scurt de timp, rămânând însă în interiorul intervalului ţintei.
Incertitudinile și riscurile asociate acestei perspective provin din mediul intern și extern. Pe plan intern, acestea sunt sporite de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, inclusiv în contextul preconizatei rectificări bugetare.
Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile și riscurile legate de creşterea economică şi evoluţia inflaţiei în zona euro şi pe plan global, în contextul negocierilor pentru Brexit și al politicilor economice din SUA. O sursă de incertitudini și riscuri continuă să fie și conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale și implicațiile lor pe piața financiară locală, inclusiv în conjunctura economică și financiară regională actuală și de perspectivă.
Date fiind evaluările actuale, informaţiile disponibile în prezent, dar și noile surse de incertitudine, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că un mix echilibrat de politici macroeconomice și progresul reformelor structurale sunt esențiale pentru prezervarea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse pe plan global.
