Odată cu scăderea graduală a cărbunelui în mix, România va trebui să găsească noi surse energetice. Dar renunțarea la cărbune nu va putea avea loc dintr-o dată, susține Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. România trebuie să vină cu noi mecanisme de piață, atractive pentru investitori și consumatori, deopotrivă. Fie că vorbim de achiziții – de investitori care-și reduc participarea în România, de investitori care intră în locul lor –, fie că vorbim de noi scheme pentru sprijinirea producătorilor de energie sau pentru marii consumatori de energie, Consiliul Concurenței va fi implicat în toate demersurile, colaborând atât cu guvernul, cât și cu autoritatea de reglementare, beneficiind inclusiv de asistența OCDE.
La CE Hunedoara, restructurarea va închide minele, iar cel puțin unul din grupurile rămase va trece pe gaz. ”Complexul de la Hunedoara va rămâne destul de mic – el generează circa 1% din consumul energetic. În schimb, CE Oltenia generează peste 20% din mix, e clar că nu ne putem permite să-l închidem dintr-o dată”, afirmă Chirițoiu.
CE Oltenia este grav afectată de creșterea prețului certificatelor de emisii, însă acesta este de fapt rolul certificatelor – să facă mai scumpă poluarea și în acest fel să reducă volumul de electricitate generat prin arderea cărbunelui. ”Economia noastră nu poate să funcționeze fără CE Oltenia, va trebui să găsim o soluție aici. Există un grup de lucru la nivelul guvernului, vom relua discuțiile cu noul guvern, pentru că trebuie să găsim o soluție”.
Vor mai exista, probabil, noi negocieri cu Comisia Europeană, pentru agrearea unor noi forme de sprijin. Cât privește CE Hunedoara, trebuie gândit un nou plan de restructurare, care să fie prezentat Comisiei. ”Avem un guvern nou, trebui să-i lăsăm timp să analizeze situația, să facă schimbări, iar în momentul în care România va avea o strategie clară, o vom discuta cu Comisia Europeană”.
În același timp, procesul de liberalizare trebuie reluat.
”Ni se dovedește, încă o dată, că e mult mai ușor să strici, decât să repari. Aveam un proces de liberalizare a pieței, care, prin Ordonanța 114 s-a dat înapoi, și acum, când vrem să revenim, vedem anumite impedimente. Trebuie să reluăm procesul de liberalizare, dar dacă o vom face dintr-o dată sau gradual este, încă o dată, o decizie pe care o va lua noul guvern. Mai repede sau mai târziu, vom ajunge la liberalizarea prețurilor. Ce mă frământă pe mine este să ne asigurăm că mecanismele de piață funcționează bine”.
Liberalizarea va fi făcută, însă parte din decizia de a adopta OUG 114/2018 a venit și din percepția că mecanismele de piață nu au funcționat bine, observă Chirițoiu. ”Trebuie să ne asigurăm că data viitoare când ajungem la liberalizare am gândit bine mecanismele de piață. A existat o percepție că prețurile sunt exagerate la noi și aș vrea să convingem actorii din piață, dacă punem lucrurile la punct, dacă îmbunătățim cadrul de reglementare, că prețurile din piață reflectă realitatea economică”, a explicat președintele Consiliului Concurenței.
Apoi, în piață a existat o critică, înainte de OUG 114/2018, în legătură cu de volatilitatea foarte mare. ”Mulți actori considerau prețurile exagerate. Nu sunt convins, nu am argumente să resping aceste acuzații, dar pe partea de volatilitate mi se pare clar că această critică era îndreptățită. De unde vine această volatilitate? Din faptul că, probabil, am avut o pondere prea mare comercializată pe piața pentru ziua următoare (PZU), care prin natura ei, fiind o piață spot, e normal să aibă fluctuații mari. Dar nu e normal ca mari combinate, mari consumatori să-și facă achizițiile pe piața aceasta. Trebuie să existe o variantă ca într-un fel, marii consumatori să-și poată asigura necesarul de energie, într-un mod mai predictibil.” Contractele bilaterale reprezintă o soluție, dar implică riscuri.
”Mi-e clar că trebuie să existe o variantă ca marii consumatori să aibă predictibilitate și atunci să nu mai fie expuși acestei volatilități care, repet, e naturală, ține de PZU. Cum asigurăm predictibilitatea? Ajungem să facem contracte bilaterale, dar mi-e frică în continuare să nu ne întoarcem în situația contractelor cu băieții deștepți. Eu nu sunt convins că țara este vindecată. Cu toate campaniile DNA și trecerea timpului, eu nu sunt convins că lucrurile care s-au întâmplat în anii 2000 nu se mai pot întâmpla. După 15 ani, nu mi se pare că s-a întărit calitatea guvernanței în companiile noastre; nu a crescut calitatea administrației noastre.
Dar pot să văd contracte pe formule, care să-mi dea o flexibilitate și atunci să pot să fac contracte pe termen mai lung, pot să văd contracte bilaterale pentru noi investiții. În esență, ideal este ca privatul poate să fie lăsat să facă ce crede. Îngrijorarea mea este ce fac cu statul – cu companiile de stat. Până în momentul de față, grosul producției de electricitate vine de la companiile de stat și de aceea trebuie să avem o atenție specială, sporită”.
Să devenim atractivi pentru investitorii în offshore
În problema gazelor offshore trebuie găsită o formulă prin care să devenim atractivi. Să percepem suficient cât să fie rentabil și pentru stat, și pentru investitori.
”Trebuie să privim la practica internațională, să vedem ce fac alte țări în situații similare”, dar trebuie să ținem cont și de capacitatea administrativă a României. De pildă, britanicii taxează foarte mult profitul, însă nu permit companiilor să-și mute costurile în altă parte. România nu poate administra astfel de politici, deocamdată. ”Nu știm dacă administrația noastră are acest grad de complexitate, dacă este în stare să facă aceste operațiuni, așa încât pentru România prefer mereu lucrurile mai simple, cum e și cota unică – lucruri cât mai simplu de executat”.
Anul 2019 a fost unul de recuperare, pentru păstrarea pozițiilor. Economia a mers bine, însă mai mult pe partea de creștere a consumului – din păcate, pe seama creșterii deficitului de cont curent. ”În 2019 ne-am bătut capul cum să eliminăm OUG 114/2018, încercând să revenim unde eram. Din păcate, ce e prost este că din exportatori de electricitate, am devenit importatori de electricitate. Trebuie să stimulăm apariția unor capacități noi de producție”.
Prețurile la carburanți sunt în media europeană
”La carburanții auto, lucrurile sunt staționare. Opinia publică nu este fericită cu situația asta staționară – există percepția că prețurile la combustibili sunt prea mari. Din datele noastre, situația e cumva stabilă, vedem România foarte aproape de media europeană”, a mai spus Chirițoiu. În anii din urmă, prețul de la noi a fost ușor peste media europeană, anul acesta fiind pe segmentul benzinei, uneori sub medie, iar motorina, uneori, peste medie. Salariile nu sunt aceleași, puterea de cumpărare fiind mai mică. Dar prețurile combustibililor nu sunt influențate de puterea de cumpărare, ci de factori externi.
Să îmbunătățim mecanismele de piață
”Pentru 2020, ne propunem să îmbunătățim mecanismele de piață, iar aici vom colabora inclusiv cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE. Trebuie să ne asigurăm că avem în primul rând o reglementare bună și apoi instrumentele necesare pentru agenții economici. Apoi, trebuie să crească ponderea surselor regenerabile. Aici va trebui să venim iarăși cu scheme. Vom vedea dacă avem nevoie de noi scheme de suport și trebuie să ne asigurăm că ele sunt rezonabil de ieftine.
Apoi, avem restructurări pe zona de minerit – CE Hunedoara și CN a Uraniului. În cazul CNU sunt optimist că putem să ajungem în câteva luni la un plan care să stea în picioare. O parte din necesarul Nuclearelectrica va fi acoperit din surse interne. CE Hunedoara are o situație mult mai complicată – și aici avem un plan, dar e destul de complicat de pus în practică. Și urgent trebuie să găsim o soluție pentru CE Oltenia”.
Pe partea de gaze naturale, trebuie revizuit cadrul legal, pentru a facilita investițiile. ”Per ansamblu, trebuie să ne asigurăm că pentru consumatorii noștri, în special pentru marii consumatori industriali, costul energiei nu va fi prohibitiv. Să asigurăm competitivitatea producției românești. Aceasta poate implica și anumite măsuri de compensare pentru creșterile de costuri”. Astfel, este posibil să apară măsuri de compensare în cazul certificatelor de emisii.
