Miniştrii Energiei din Uniunea Europeană au avut, în cadrul reuniunii de la Bruxelles, un schimb de opinii pe tema securității în aprovizionarea cu energie şi demersurile de pregătire pentru iarna 2024-2025.
De asemenea, conform unui comunicat al Ministerului Energiei, miniştrii au ajuns la un acord politic pe marginea propunerii Comisiei Europene pentru o recomandare a Consiliului de continuare a măsurilor de reducere voluntară a consumului de gaze naturale în UE pentru încă 12 luni.
„Vorbim de o recomandare, nu de o obligație, în acelaşi context al nevoii altor state europene de reducere a dependenței față de gazul rusesc. Am susținut în fața consiliului de miniştri că România nu anticipează reducerea consumului de gaze, mizând pe acoperirea lui din surse proprii de producție, cu atât mai mult din 2027, după intrarea în producție a Neptun Deep, ceea ce va face din țara noastră primul producător de gaz din UE. Mai mult, am subliniat că, din contră, anticipăm creşterea consumului de gaze în România, atât prin restartarea industriei îngrăşămintelor chimice, cât şi prin extinderea rețelelor de distribuție a gazelor către populație prin programul Anghel Saligny,” a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat de Agerpres.
Agenda de discuții a inclus, de asemenea, analiza unor potențiale soluții pentru a creşte flexibilitatea în sistemele energetice, ca instrument pentru tranziția energetică, şi un schimb de opinii cu industria producătoare de panouri solare din UE în scopul creşterii competitivității acesteia la nivel global. Ministrul ucrainean al energiei, German Galuschenko, a informat miniştrii cu privire la situația securității energetice din Ucraina şi starea sistemului energetic. Comisia Europeană şi-a reafirmat sprijinul pentru integrarea energetică a Ucrainei şi Republicii Moldova cu sistemul energetic european.
În marja reuniunii a avut loc şi o şedință de coordonare cu statele din Alianța Nucleară, ocazie cu care a fost adoptată o declarație privind recunoaşterea rolului energiei nucleare în decarbonizare şi analiza instrumentelor de finanțare ale UE care ar putea fi utilizate sau reconfigurate pentru a permite accelerarea proiectelor nucleare (capacități mari dar şi reactoare modulare mici).
Comisia Europeană a informat miniştrii energiei asupra progreselor realizate de statele membre în atingerea obiectivelor climatice pentru anul 2030, cu accent pe actualizarea planurilor naționale energie-climă.
Reprezentanții statelor membre reuniți în Consiliu au indicat sprijinul pentru continuarea demersurilor de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale, prin reducerea dependenței de Rusia (în linie cu obiectivele planului REPowerEU), realizarea tranziției către energia regenerabilă şi cea cu emisii reduse de carbon, valorificarea surselor indigene de gaze naturale, investiții în infrastructura de gaze naturale şi cea energetică, implementarea unor soluții inovative precum baterii, stocare, hidrogen.
„Ministrul energiei Sebastian Burduja a prezentat elemente legate de strategia de asigurare a securității în aprovizionare a României, cu accent pe sursele indigene într-o manieră neutră din punct de vedere tehnologic, rolul gazului natural drept combustibil de tranziție, importanța menținerii competitivității industriei europene şi necesitatea consolidării infrastructurii energetice cu rol critic pentru securitatea energetică în regiune, inclusiv pentru Republica Moldova. În acest sens, proiecte naționale precum Neptun Deep, proiectele nucleare de la Cernavodă şi Doiceşti, şi hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuşteşti joacă un rol important în stabilitatea energetică națională şi regională, inclusiv din perspectiva decarbonizării,” se menționează în comunicat.