România ar putea deveni un pionier în noile tehnologii privind hidrogenul şi stocarea carbonului, aşa cum la hidrogen a reuşit să aibă prima schemă de ajutor de stat aprobată la nivel european, consideră ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„Este o tematică importantă cea pe care o abordați astăzi. M-aş bucura să se vorbească mai mult pentru că ea ține de viitor, dar deja începe să țină şi de prezent. Visul meu ar fi să facem din România un pionier, un înainte-mergător în aceste noi tehnologii, aşa cum am reuşit la hidrogen să avem prima schemă de ajutor de stat aprobată la nivel european”, a afirmat joi ministrul, la evenimentul „Gazele viitorului. Hidrogenul şi stocarea carbonului în energetica românească”, organizat de Asociația Energia Inteligentă.
„Din PNRR am reuşit să semnăm, chiar pe finalul anului trecut, patru contracte şi să ne atingem ținta, jalonul PNRR aferent, 100 de milioane de euro buget total – şi patru contracte care ating ținta cantitativă asumată de România în Planul Național de Redresare şi Reziliență. De asemenea, e important de spus că pentru toți cei interesați de producția de hidrogen, pregătim un apel foarte similar în Fondul pentru Modernizare. Acolo avem un program dedicat, vor fi sume şi mai mari disponibile şi, după ce noi am efectuat deja o consultare de piață, aşteptăm lansarea acestui apel important, finalizarea Ghidului, obținerea tuturor avizelor: Consiliul Concurenței, DG Competition, finalizarea schemei şi apoi lansarea apelului pe care o vedem fezabilă în doua parte a acestui an”, a mai spus Sebastian Burduja, conform Agerpres.
El a fost întrebat care este viziunea ministerului având în vedere tendința observată pe plan european vizavi de condițiile rigide de finanțare a gazului natural, chiar dacă el este admis drept combustibil de tranziție, iar pe de altă parte cerința Net Zero impune o nevoie de decarbonizare şi în sectorul gazelor naturale şi prin aportul gazelor verzi.
„În ceea ce priveşte Carbon Capture Storage, cu siguranță este o nevoie şi în sectorul energetic şi în sectorul industrial. Este un subiect de interes la nivel european (…) Am avut discuții la Atena, săptămâna trecută, la o reuniune interministerială dedicată Europei de Est şi de Sud, în care s-a pus această problemă şi sigur că România a venit şi a spus că ne-am dori foarte mult să putem finanța infrastructura de gaze – şi ne-am lovit de un refuz aproape total de finanțare din Fondul pentru Modernizare”, a spus ministrul.
El a amintit că Transgaz a venit cu mai multe proiecte care „nu țin doar de interesul României”, ci este un interes regional de conectare şi de ducere a gazului din România, inclusiv din Marea Neagră, din Neptun Deep, din 2027, către piața europeană.
„Din păcate, refuzul a fost destul de categoric, inclusiv la nivelul comisarului european Kadri Simson, cea care de altfel, la nivelul Comisiei, era cea mai favorabilă sectorului energetic, inclusiv gazului natural, dar există şi alte poziții – DG Clima, există poziția Băncii Europene de Investiții – şi toate acestea au transmis că este foarte greu în acest moment să finanțăm chiar ca proiecte neprioritare din Fondul pentru Modernizare proiecte de infrastructură pe gaze naturale. Sfatul lor a fost să încercăm să lucrăm împreună cu Transgaz şi toți cei interesați, să avem o înverzire a acestor proiecte, inclusiv o posibilitate de a combina gazul natural cu hidrogenul într-un blending – şi de a putea, astfel, să facem aceste proiecte eligibile pe termen scurt, iar pe termen mediu şi lung să avem posibilitatea acestui blending. Pe Carbon capture and storage am discutat cu companiile din portofoliul Ministerul Energiei să creăm o infrastructură de transport. De exemplu, Conpet ar putea fi un prim candidat care să contribuie la acest obiectiv”, a mai spus ministrul Energiei.