Necesarul de stocare a energiei electrice este, conform datelor furnizate de Dispeceratul Energetic Național, de 4.000 de MW, până în 2030, din care jumătate să vină din baterii şi jumătate din hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

„Din datele pe care ni le-a furnizat Dispeceratul Energetic Național din cadrul Transelectrica, necesarul este 4.000 de megawați stocare. Propunerea DEN este ca jumătate să vină din baterii şi jumătate de la hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Şi vă spuneam că, pe partea de baterii, noi avem un apel în curs din PNRR (Planul Național de Redresare şi Reziliență n.r), este primul apel din România finanțat de stat, de 200 de milioane de euro, şi el se închide pe 21 aprilie. Deci urmează evaluarea şi contractarea beneficiarilor. Apoi avem în Fondul pentru Modernizare două apeluri pentru producție şi autoconsum, unde, dacă-ți instalezi baterii, ai un bonus de 10 puncte. Deci beneficiarii care vor începe să aplice din 25 aprilie, când se lansează cele două apeluri, cu un buget total de 815 milioane euro, un buget generos, cu siguranță vor fi încurajați să-şi instaleze şi baterii. Şi, nu în ultimul rând, noi pregătim o schemă pe stocare din Fondul pentru Modernizare, cu buget estimat de jumătate de miliard de euro, care să intre în Comitetul din toamnă al Fondului pentru Modernizare. Este undeva la finalul lui septembrie. Asta înseamnă că până atunci trebuie să luăm avizul de la Consiliul Concurenței, trebuie să aprobăm schema la DG Competition, la Comisia Europeană, şi să putem să intrăm cu aprobare la BEI şi apoi în Fondul pentru Modernizare. Deci aceea va fi o schemă dedicată doar pentru stocare. Pe viitor, în funcție şi de performanțele contractelor pentru diferență, se poate gândi şi o schemă CFD pentru stocare. Din ceea ce îmi amintesc, estimarea este că până în 2030 acesta ar fi necesarul (de 4.000 MW)”, a explicat Burduja, potrivit Agerpres.

El a adăugat că România trebuie să facă ceea ce ar fi trebuit să facă de zeci de ani şi anume hidrocentrale cu acumulare prin pompaj.

„Suntem singura țară din UE cu geografia care îi permite astfel de investiții şi care nu a fost în stare să ducă la bun sfârşit o asemenea hidrocentrală. Este mult mai utilă decât un câmp de baterii. Mult mai utilă pentru că stochează energie pe o perioadă mult mai lungă şi este mult mai prietenoasă cu mediul.(…) De aceea eu şi în Consiliul de miniştri la Bruxelles mereu spun: dați-ne un cadru favorabil hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj prin care să putem accelera, pe de o parte, procedurile de avizare de mediu, pe de altă parte să putem accesa mai multe finanțări pentru că sunt proiecte costisitoare şi sunt proiecte care nu se fac de azi pe mâine”, a spus ministrul Energiei.

În ceea ce priveşte proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuşteşti, el a menționat că este în desfăşurare procedura studiului fezabilitate şi dacă aceasta nu reuşeşte se va merge pe o variantă de parteneriat public-privat.

„Nu renunț, să ştiți. Este adevărat, din ceea ce comunică SAPE, există interes din piață. Dar dacă nu reuşim nici acum vom merge pe o variantă de parteneriat public-privat, dar nu vreau să vorbesc despre asta până nu văd rezultatul procedurii de atribuire. În parteneriat public-privat, sunt parteneri mari, cu unii dintre ei m-am văzut, ei ar putea intra încă de la momentul acesta. Nu avem studiu de fezabilitate, îşi asumă o parte din costuri şi apoi la momentul în care ai SF, se rediscută ponderile în acționariat. Dar nu avem cum să renunțăm la această investiție”, a punctat Sebastian Burduja.