Jalonul 133 din PNRR a reprezentat o provocare şi sunt fericit că am reuşit să îl deblocăm şi să îl îndeplinim în timp record şi la termenul asumat, proiectele de investiții pentru construirea de capacități de producere a energiei în cogenerare de înaltă eficiență de la Craiova, Constanța, Arad şi Râmnicu Vâlcea, în valoare de 3,5 miliarde de lei, fiind în prezent în proces de implementare, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

„De la preluarea mandatului de ministru al Energiei mi-am propus deblocarea tuturor proiectelor şi accelerarea investițiilor, în special cele din PNRR şi Fondul pentru Modernizare. Jalonul 133 din PNRR a reprezentat o provocare pentru noi şi sunt cu atât mai fericit că am reuşit să îl deblocăm şi să îl îndeplinim în timp record şi la termenul asumat. Am semnat patru contracte pentru construirea de capacități de producere a energiei în cogenerare de înaltă eficiență în Craiova, Constanța, Arad şi Râmnicu Vâlcea, totalizând o putere instalată de 486,2 MW electrici şi 355,8 MW termici, mult superioară țintei asumate de 300 MW electrici. Astăzi, toate cele patru proiecte de investiții, de 3,5 miliarde lei, se află în procesul de implementare”, a afirmat Burduja, conform unui comunicat al Ministerului Energiei citat de Agerpres.

Potrivit ministerului de resort, în ceea ce priveşte Jalonul 129 – Capacități de producție de hidrogen, acesta se află în curs de îndeplinire, la acest moment fiind semnate trei contracte de finanțare, totalizând 33,82 MWH2, iar în următoarele două luni se vor semna şi restul contractelor necesare îndeplinirii țintei de 60 MWH2 putere instalată.

Comisia Europeană (CE) a adoptat, marți, 24 iunie, o decizie prin care emite o evaluare preliminară pozitivă pentru a ridica suspendarea unor plăți, din care una valoare de 37,2 milioane de euro către România (fără prefinanțare).

Acest lucru survine după suspendările anterioare, când Comisia constatase că anumite jaloane şi ținte nu fuseseră atinse în mod satisfăcător în cea de-a doua cerere de plată a României.

„Comisia a constatat că două jaloane specifice din cea de a doua cerere de plată a României nu fuseseră îndeplinite în mod satisfăcător. Acest fapt a dus la reținerea unei sume de 53,4 milioane euro. După suspendarea inițială, România a fost încurajată să ia măsuri pe o perioadă de 6 luni. Acum, Comisia a constatat că România a luat măsuri pentru a se asigura că o parte din jaloanele restante au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Mai precis, în iunie 2023 s-a considerat că jalonul 129, legat de capacitățile de producție a hidrogenului verde, precum şi jalonul 133, privind investițiile în instalații de producere a energiei termice cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon, nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Mecanismul de suspendare a permis țării să primească o plată parțială pentru jaloanele şi țintele care fuseseră atinse în mod satisfăcător, acordându-i totodată timp suplimentar pentru a îndeplini cerințele restante. Utilizând calendarul prelungit, România a implementat o serie de acțiuni eficace, care au accelerat decarbonizarea industriei sale. Comisia a concluzionat că jalonul 133 este acum îndeplinit în mod satisfăcător. În consecință, propune acum deblocarea sumei de 17,8 milioane euro care corespunde acestui jalon”, se menționează în comunicatul forului european.