Specialiştii de la Transelectrica şi Dispeceratul Energetic Național, alături de operatorii din distribuție, m-au asigurat că nu există un risc asupra echilibrului în Sistemul Energetic Național (SEN) sau riscul unor avarii generalizate pe zone largi, a declarat, luni, într-o conferință de presă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

„Am participat la şedința comandamentului de vară întrunită tocmai pentru că avem de-a face cu o situație deosebită din punct de vedere al condițiilor meteorologice. Oameni cu experiență foarte îndelungată în sectorul energetic au spus că este atipic, ca să fiu delicat, să ai zi după zi de temperaturi de peste 40 de grade şi pentru luna iulie, mai ales această perioadă de caniculă prelungită. Este cu totul şi cu totul special în Sistemul Energetic Național. Am discutat pe două paliere: pe de o parte din perspectiva consumului şi producției, să ne asigurăm că facem tot ceea ce este posibil pentru a acoperi cât mai mult din consum din producția internă şi, pe de altă parte, a ne asigura că rețelele de transport şi distribuție energie electrice sunt în bună stare de funcționare. Transformatoarele şi alte echipamente sunt întreținute cu grijă şi echipele de intervenție sunt în teren pentru ca eventualele avarii punctuale locale să fie rezolvate în cel mai scurt timp. Am toată încrederea în specialiştii de la Transelectrica şi Dispeceratul Energetic Național, în operatorii din distribuție. Toți m-au asigurat că nu există un risc asupra echilibrului sistem energetic național sau riscul unor avarii generalizate pe zone largi”, a spus Burduja, conform Agerpres.

Oficialul a adăugat că, din cauza temperaturilor ridicate, pot apărea anumite probleme strict locale, ce pot fi rezolvate rapid.

Potrivit ministrului, în cadrul şedinței Comitetului interministerial, s-a discutat şi pe tema producției şi a consumului de energie.

„Aşa cum vă spuneam, ca urmare a eforturilor pe care le-am depus cu toții în ultimele zile, am reuşit să creştem producția cu aproximativ 400 de megawați. Mă refer la un grup de la Işalnița – cu aproape 250 de megawați, la Paroşeni – aproape 100 de megawați, la CET Bucureşti Sud – cu 50 de megawați. Căutăm în continuare soluții prin care să creştem, mai ales pe perioadele ridicate, în vârful de consum de seară când înregistrăm un deficit şi prețuri ca atare pe piețe, după cum ați văzut, să putem să creştem producția hidro. Deşi este un an foarte secetos, cel mai secetos din ultimul deceniu, avem un grad de umplere satisfăcător, de peste 80%, în lacurile de acumulare. Trebuie să ştiți că în jur de 70% din producția hidro este pe curs de apă şi debitele sunt reduse, iar debitul Dunării este în scădere. Se prefigurează o lună august deosebit de călduroasă. În general, istoric vorbind, în septembrie, de asemenea, avem o lună secetoasă şi ca urmare a acestor factori trebuie să fim prudenți în a utiliza capacitatea din lacurile de acumulare”, a menționat demnitarul.

Şeful de la Energie a punctat faptul că Transelectrica a amânat anumite lucrări de intervenții asupra rețelei pentru a avea o disponibilitate maximă a rețelei de la noi din țară.

„Este important să avem şi interconexiuni cu țările vecine. Dacă n-am fi avut aceste interconexiuni, cu siguranță prețurile ar fi fost şi mai mari, deşi în spațiul public s-a spus că importurile duc la creşterea prețurilor. Este un neadevăr. Faptul că avem acces la energie de import a pus presiune în scădere pe preț, deci acesta a fost un lucru bun. Sigur că sunt şi factori care nu sunt în controlul nostru. De exemplu, există lucrări ample de intervenție pe partea ungară, de la Peci până la stația de pe graniță şi acelea nu au putut fi amânate. Se înlocuiesc stâlpii. Ce înseamnă asta? Înseamnă că avem o capacitate de import mai mică din Ungaria. Dacă vă uitați la harta cu prețuri, veți vedea că pe acest flanc estic avem prețuri mai mari. Şi în Ungaria sunt prețuri mari, chiar mai mari decât în România, dar şi la noi, şi în Bulgaria şi în Polonia, oarecum, deci în toată regiunea”, a explicat Sebastian Burduja.

Ministrul de resort a atras atenția asupra faptului că „suntem în această situație în care mai căutăm 50 de megawați aici, 200 de megawați dincolo, este consecința unor decenii în care statul nu a investit în sectorul energetic”.

„Sunt cele două unități de la Cernavodă pornite, bineînțeles, înainte de Revoluție. Avem ceva megawați în hidrocentrale şi o investiție privată la Brazi, mai semnificativă, plus ce s-a făcut pe regenerabile. Dar din 22.000 de megawați cu care am pornit în etapa post-decembristă, am rămas practic cu jumătate de producție în bandă. Deci, statul şi-a înjumătățit capacitatea de producție. Când am venit la minister şi am spus trebuie să facem proiectul Tarnița – Lăpuşteşti, nu puțini au fost cei care au spus „Nu se poate”. Vedem, astăzi, ce important ar fi fost proiectul Tarnița – Lăpuşteşti. Am spus şi săptămâna trecută că trebuie declarat de importanță strategică națională, să putem deroga de la orice prevederi atât cât ni se permite în constrângerile actuale şi să putem avea această capacitate de echilibrare a sistemului. De asemenea, modernizarea Vidraru se întâmplă la a şasea încercare. Unitățile 3 şi 4 de la Cernavodă, unde ne pregătim de intrarea în faza a doua şi ne dorim foarte mult să avem o ofertă corectă în procedura de achiziție publică şi să putem înainta cu acel consorțiu care ştiți bine că, după foarte multă trudă, s-a format între canadieni, italieni şi cele două firme din Statele Unite”, a susținut Burduja.

Totodată, demnitarul a dat asigurări că marile proiecte energetice merg înainte.

„Investițiile din finanțări nerambursabile, de 13,6 miliarde de euro, au fost contractate. Am adus aceşti bani în România, dar din păcate, lucrurile nu se vor întâmpla de azi pe mâine. Un lucru important este că mizăm foarte mult pe stocarea în baterii. Până la finalul anului vom avea 100 de megawați stocare în baterii, până la finalul anului viitor, 500 de megawați stocare în baterii. Din finanțările pe care ministerul a reuşit să le aducă, vorbim de minimum 280 de milioane de euro la dispoziția beneficiarilor care îşi vor instala astfel de capacități. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să facem microcentrale cu acumulare prin pompaj, care au o durată de exploatare de trei-cinci ori mai mare decât bateriile şi care, din păcate, şi durează ca timp mai mult”, a afirmat Sebastian Burduja.