Trebuie să fim inteligenți şi pragmatici atunci când vine vorba despre tranziția verde şi nu trebuie să blocăm investițiile în hidrocentrale, vitale pentru securitatea energetică a României, şi să ne predăm în fața unor organizații neguvernamentale care sistematic sabotează demersurile statului român, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

„Când vine vorba de tranziție verde, trebuie să fim inteligenți, deci pragmatici. Nu înseamnă să nu ținem cont de factorii de mediu, dar în acelaşi timp, nu înseamnă să blocăm investiții vitale pentru securitatea energetică a României. Mă refer aici la hidrocentralele cu grad avansat de execuție, de 80%, 90%, 98%: Răstolița, Bumbeşti-Jiu, Cornetu – Avrig, Amenajarea hidroenergetică de la Paşcani. Acestea într-adevăr țin de securitate energetică. deci noi nu putem să ne predăm în fața unor organizații nonguvernamentale care vin şi, în mod sistematic, sabotează demersurile statului român de a finaliza aceste investiții.(…) Anul acesta, ne străduim să terminăm măcar o astfel de investiție şi ar fi o premieră după 34 de ani, şi anume cea de la Răstolița (…) În sectorul energetic pe primul loc e securitatea energetică, să se aprindă becul când apăsăm pe întrerupător. Pe locul doi e să avem un preț competitiv al energiei, pentru că altfel se alege praful de energie, de dezvoltare, de locuri de muncă. Şi în al treilea rând abia, energie verde, un aer mai curat. Ţinem la asta, dar nu putem compromite celelalte două deziderate”, a subliniat ministrul Energiei, potrivit Agerpres.

În viziunea oficialului, Planul României privind tranziția verde „este unul inteligent”.

„De ce spun asta? Pentru că noi ne-am făcut următorul calcul: ne asumăm să ne decarbonizăm sistemul energetic şi, în general, economia. Deci, trebuie să mai închidem din capacitățile pe cărbune, dar am spus răspicat că nu putem să închidem capacități de cărbune, de producție în bandă sau flexibilă, fără să punem ceva similar în loc. Şi atunci, pe termen scurt şi mediu, lucrăm la grupuri pe gaz. Asta înseamnă undeva la 3.500 de megawați – de la Mintia 1.700, la Işalnița 850, Turceni 475, plus CET-urile care se modernizează la Arad, Craiova, Constanța, Râmnicu Vâlcea. Urmează şi în Bucureşti. Pe termen mediu si lung, solar, eolian, dar foarte important, energie nucleară. Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, unde calendarul este ferm 2031-2032 plus, între timp, până în 2029, retehnologizarea Unității 1 şi prelungirea cu încă 30 de ani”, a afirmat Burduja.

Acesta a punctat faptul că valoarea totală a investițiilor din sectorul energetic, finanțate în ultimul an, depăşeşte 22-23 de miliarde de euro.