România este angajată să facă tranziția verde într-un mod pragmatic şi fezabil, un exemplu pentru regiune şi lume, şi asta înseamnă utilizarea gazelor pe termen scurt şi mediu, dar şi a energiei nucleare, a declarat, marți, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la Forumul de Afaceri al Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă (P-TECC).
„Temele pe care le vom aborda în aceste zile sunt absolut critice. Securitatea energetică şi tranziția, investițiile în infrastructură, promovarea energiei curate, facilități geotermale, inclusiv prin intermediul Alianței Oraşelor Verzi, o inițiativă P-TECC, şi, bineînțeles, reconstruirea sectorului energetic al Ucrainei şi cele mai bune moduri de a sprijini Republica Moldova şi Ucraina. (…) Ştim că avem nevoie de energie sigură. Ştim că avem nevoie de energie accesibilă. Ştim că avem nevoie de energie verde. Dar este foarte greu să le avem pe toate în acelaşi timp. Aşa că am propus să abordăm problema în această ordine: securitate, competitivitate şi prietenie față de mediu. (…) Cred că şi dacă nu ar fi existat deloc schimbări climatice, tot am fi fost dornici şi hotărâți să găsim înlocuitori pentru petrol şi gaze. De fapt, în istorie, cărbunele a înlocuit lemnul, apoi petrolul a înlocuit cărbunele. Şi acum, energia solară şi eoliană, bateriile, energia geotermală şi hidrogenul sunt calea viitorului. Şi România este foarte angajată să facă tranziția verde într-un mod pragmatic şi fezabil, un exemplu pentru regiune şi lume. Şi asta înseamnă utilizarea gazelor pe termen scurt şi mediu, iar proiectul nostru Neptun Deep va transforma această țară în cel mai mare producător de gaze din UE în 2027, un an mare pentru noi. Şi apoi să folosim energia nucleară, cele două mari proiecte la care lucrăm la Cernavodă, Unitățile 3 şi 4, şi proiectul SMR de la Doiceşti (proiectul reactoarele de mici dimensiuni n.r)”, a afirmat Sebastian Burduja, conform Agerpres.
El a subliniat că sunt câteva elemente pentru succesul P-TECC, iar printre acestea se numără o viziune comună, voința de a face schimbări, curajul şi proiectele mari.
„Primul este să avem o viziune comună. De aceea suntem aici. Şi nu este uşor de realizat. Necesită dialog. Necesită multe compromisuri şi negocieri. Dar cred că putem face asta. Al doilea este voința de a schimba. Este întotdeauna mai uşor să faci lucrurile aşa cum au fost întotdeauna făcute. Dar, aşa cum am văzut constant, nu este ceva sustenabil. Aşa că avem nevoie de acea voință. Bineînțeles, din punct de vedere politic, este întotdeauna mai uşor să acționezi pentru următoarele alegeri, nu pentru următoarea generație. Dar cred că sunt lideri în această sală care vor acționa pentru următoarea generație şi vor face lucrurile corecte. În al treilea rând, avem nevoie de curaj şi proiecte mari”, a spun ministrul Energiei.
Acesta a vorbit despre trei proiecte importante în care este implicată România, respectiv SMR-urile, energia geotermală în Bucureşti şi cablul submarin din Marea Neagră.
Reprezentanți de rang înalt din sectorul energetic public şi privat se reunesc marți, la Palatul Parlamentului, în cadrul Forumului de Afaceri al Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă (P-TECC) şi la evenimentul Alianței Oraşelor Verzi, pentru a discuta despre securitatea energetică, tranziția energetică, proiectele de infrastructură şi modul în care oraşele implementează strategii pentru a accelera căile curate.
Cea de-a cincea reuniune a Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în domeniul Energiei și Climei (P-TECC) are loc la București în perioada 23-24 iulie 2024 și este organizată de Departamentul pentru Energie al SUA, Ministerul Energiei din România și Centrul Global pentru Energie al Atlantic Council. Partener al Ministerului Energiei din România este Asociația Producătorilor de Energie Electrică – HENRO, care are sprijinul Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, ELCEN, Transgaz, Electrica Furnizare, Transelectrica.