Executivul a aprobat în şedința de joi Hotărârea de Guvern care stabileşte un cadru de investiții predictibil pentru Contractele pentru Diferență, pe 15 ani, în care prețul pentru energia electrică este setat în urma unei licitații, a anunțat, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

„Această hotărâre de Guvern stabileşte un cadru pentru contractele pentru diferență. Acest instrument este utilizat în toate economiile avansate pentru sprijinirea investițiilor în sectorul energetic. Ce prevede el? Practic prevede un cadru de investiții predictibil, pe 15 ani, în care prețul de vânzare pentru energia electrică este setat în urma unei proceduri de licitație, în urma unei proceduri competitive. Atunci când prețurile în piață, vorbim de media lunară, sunt peste acest preț setat în mod competitiv la licitație şi investitorul câştigă mai mult, returnează diferența către stat, către contra-parte, cum i se spune, în cazul acestei scheme vorbim de OPCOM. Atunci când prețurile în piață sunt sub prețul stabilit prin licitație, prețul de exercitare, diferența este dată de către stat către investitorul privat. Asta asigură un orizont de 15 ani de zile în care la nivelul operării acestor capacități de producție a energiei regenerabile în principal, dar nu numai, stimulăm investițiile, accelerăm tranziția verde a României, permitem îndeplinirea țintelor pe care România şi le-a asumat”, a explicat Burduja la briefingul de la finalul şedinței de Guvern, conform Agerpres.

El a subliniat că acest act normativ a presupus un efort care a durat mai bine de doi ani şi a implicat foarte multe instituții de prim rang, precum Banca Europeană de Reconstrucție şi Dezvoltare, cea care a întocmit alături de consultanți independenți, experți externi, toate procedurile care stau la baza acestei scheme de ajutor de stat, inclusiv prețul maxim de exercitare setat pentru prima licitație din acest an, respectiv 91 euro/MWh pentru eolian şi 93 euro/MWh pentru solar.

Totodată, a adăugat ministrul, prin această Hotărâre de Guvern a fost creat cadrul pentru a replica această schemă, contracte pentru diferență, şi pentru alte tehnologii în anii următori.

„Vorbim de eolian offshore, unde suntem pe ultima sută de metri în Camera Deputaților cu Legea eolian offshore, care va permite să avem în Marea Neagră, în orizontul 2031-2032, primele centrale eoliene. Vorbim de hidrocentrale, vorbim de resurse nucleare şi, cel mai probabil, şi programul nuclear civil al României va beneficia pe viitor de o schemă pentru contracte pentru diferență. Vorbim de hidrogen şi, foarte important, vorbim şi de stocarea energiei.(…) Aşadar, un instrument modern, cadru de investiție predictibil, pe un orizont de 15 ani de zile, stimulare a atingerii țintelor pe care România le are prin prisma tranziției verzi şi, nu în ultimul rând, poziționarea României ca un lider regional în sectorul energetic. Ați văzut şi s-a vehiculat mult modelul spaniol, modelul portughez, prețuri mai mici, energie curată. Exact spre asta trebuie să ne îndreptăm şi noi şi genul acesta de instrumente, contracte pentru diferență, sunt un efort al României pentru a ajunge şi noi la un model bazat pe o energie la un preț corect, cât mai scăzut pentru toți românii, la un aer mai curat, deci o energie cât mai verde şi, bineînțeles, un sistem energetic național sigur”, a afirmat Sebastian Burduja.

Potrivit acestuia, aceste scheme de contracte pentru diferență vizează anumite ordine pe care Ministerul Energiei le va emite în perioada următoare, urmând ca undeva în mai-august să aibă loc licitația şi, la nivelul lunii septembrie, să fie semnate contracte pentru cel puțin 1.000 de MW solar, 1.000 MW eolian, aşa cum se solicită şi în jalonul PNRR, iar anul viitor licitația să fie replicată şi, eventual, optimizată la 1.500 MW solar, 1.500 MW eolian.

„Asta înseamnă că avem toate premisele ca în următorii ani de zile, după semnarea acestor contracte şi finalizarea acestor proiecte, să avem încă 5.000 de megawați energie verde solar/ eolian în sistemul energetic național, deci încă o dată facturi mai mici, energie curată şi un sistem energetic rezilient”, a punctat Burduja.