###author###
Criza valutară din Rusia va fi dificil de reglat, întrucât cauzele acesteia sunt mai degrabă externe, însă efectele negative ale deprecierii rublei asupra României ar trebui să fie nesemnificative. Cel puţin deocamdată, nu avem o criză în regiune sau a pieţelor emergente în general, iar filierele propagării vreunei crize a rublei către sistemul financiar şi economic al României nu sunt solide, spune Mihai Nichişoiu, Global Macro Strategist, Tradeville.
”Nici variabilele cu care este corelată deprecierea monedei ruseşti – declinul cotaţiilor petrolului şi aprecierea dolarului american – nu se conturează ca elemente destabilizatoare ale economiei româneşti. În ceea ce priveşte declinul abrupt al cotaţiilor petrolului, preţurile combustibililor locali sunt, de regulă, relativ inelastice, mai ales atunci când cotaţiile internaţionale scad. Aprecierea dolarului american nu are efecte, în condiţiile în care România nu este o economie emergenta cu deficite impresionante ale contului curent şi, mai mult, nu a experimentat în ultimii ani vreo euforie a unor intrări masive de capital străin care să rişte o decontare violenta într-un mediu al unui dolar american tot mai puternic”, afirmă Nichişoiu.
Pentru rublă însă, pe termen mai lung perspectivele rămân sumbre. Deprecierea acesteia ar putea să ia o pauză dacă petrolul se stabilizează, iar dolarul american se corectează negativ. Însă, atât declinul cotaţiilor petrolului, cât şi aprecierea dolarului american reprezintă fenomene structurale, cu un trend dificil de inversat.
”Deprecierea rublei s-a transformat într-o criză valutară la începutul acestei săptămâni, când, deşi banca centrală a ridicat substanţial dobânda cheie la 17%, rubla a pierdut în numai câteva ore aproape o treime din valoare în fața dolarului american. Foarte probabil, banca centrală va interveni direct în piaţa valutară şi/sau va majoră dobânzile din nou, dar evoluţia viitoare a rublei va ţine mai degrabă de contextul global-macro, în general, şi de cotaţiile petrolului, în particular”, spune Nichişoiu.
”Determinanţii interni ai deprecierii sunt nesemnificativi. Motivaţia investitorilor de a retrage capitaluri din Rusia pe filiere pur geopolitice e probabil să se fi diminuat puternic în ultimele câteva luni. Influenţa administraţiei politice de la Kremlin în activitatea economică nu s-a simţit aproape deloc în acest an. De asemenea, banca centrală a Rusiei, sub conducerea Elvirei Nabiullina, a luat decizii coerente şi prudente.”
În schimb, rubla este lovită de factori externi puternici. Cotaţiile petrolului, cu care rubla este corelată direct şi puternic, au pierdut aproape jumătate din valoare în ultimele luni. În SUA, Rezerva Federală se apropie de prima creştere a dobânzii cheie de după 2006, iar această perspectivă antrenează o apreciere puternică şi generalizată a dolarului american – o premisă, din nou, negativă pentru valutele emergente, inclusiv pentru rublă, conchide analistul Tradeville.
