Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă prin care a instituit două modificări la legea gazelor. Prima modificare se referă la articolul 124, care prevedea inițial că producătorii de gaze trebuie să pună cu prioritate la dispoziţia pieţei reglementate, deci pentru consumatorii casnici şi pentru cei din zona termiei (termocentrale) cantităţile necesare pentru perioada de iarnă. “Această solicitare a venit din partea Comisiei Europene, care a precizat că o prevedere în lege care prevede o prioritate înseamnă o discriminare şi a solicitat eliminarea acestei formulări. Atunci acest articol a luat forma că doar până la 31 martie 2017 producătorii pun la dispoziţie cu prioritate. Acest lucru înseamnă piaţă liberă şi de la 1 aprilie, Guvernul nu mai poate impune preţuri de vânzare a gazelor naturale. Atunci practic intrăm în liberalizare în ceea ce priveşte achiziţia gazelor de la producător”, a declarat președintele Autorităţii Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) Nicolae Havrileţ, în cadrul conferinţei anuale a Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România.
Ce se va întâmpla? Aparent, piața gazelor naturale va fi și nu va fi dereglementată sau, dacă vreți, liberalizată, pentru că “vom rămâne în zona reglementată în ceea ce priveşte tarifele de furnizare, unde legea prevede ca termen-limită 2021, dar, având în vedere că legea spune că fiecare consumator are dreptul să-şi aleagă orice furnizor şi orice contract, de la 1 aprilie 2017 vom asista la o migrare permanentă a consumatorilor din zona reglementată către furnizorii care pot oferi preţuri la gaze naturale mai bune decât furnizorul din prezent”, a arătat oficialul ANRE, precizând totodată că data de 1 aprilie 2017 nu va avea un impact asupra prețului plătit de populație.
Ordonanța Guvernului 64/2016 prevede obligativitatea tranzacționării unei cantități de gaze pe piețele centralizate și, în același timp, anunță că elimină, de la 1 aprilie 2017, problema consumatorilor intreruptibili, eliminând astfel amenințarea cu infringement din partea Comisiei Europene. Totodată ministerul Energiei și ANRE au reușit să elaboreze și să finalizeze într-un Codul Rețelei de gaze, astfel încât se asigură o piață de echilibrare și realizarea în viitorul apropiat al pieței spot. Aceștia sunt pași firești pentru liberalizarea deplină, completă a pieței. Potrivit propriilor anunțuri, atât ministerul Energiei cât și ANRE au rezolvat prin deciziile luate accesul consumatorului casnic român la o piață concurențială. Rămâne totuși întrebarea simplă: când anume și cu ce efecte (pozitive sau negative, de văzut) va avea loc accesul nereglementat al consumatorului casnic la gazele naturale.
Liberalizare de la 1 aprilie
Președintele ANRE, Niculae Havrileț, spunea recent că 1 aprilie 2017 va fi data de la care piața de gaze pentru consumatorii casnici va fi liberalizată total. Dacă va fi așa, se va avansa practic ceea ce prevede legislația, care spune că liberalizarea asumată față de partenerii externi (Comisia Europeană și FMI) ar trebui să aibă loc abia în 2021. Tot recent, secretarul de stat în ministerul Energiei Corina Popescu sublinia că din zona de reglementare nu vor dispărea tarifele existente în prezent pe segmentul de furnizare, ceea ce aruncă din nou în zona dezbaterii ideea de liberalizare totală, completă. Va avea sau nu va avea loc, așa cum a fost anunțată?
Marele argument în sprijinul finalizării procesului de trecere deplină la piață liberă este, poate surprinzător pentru necunoscători, exact argumentul pentru care s-a menținut tariful reglementat: adică prețul. Mai precis, nevoia unui preț scăzut care să ofere o “anvelopă” de protecție socială consumatorilor casnici, defavorizați, cu putere de cumpărare redusă. Nu cu mulţi ani în urmă, prețul gazelor naturale achiziționate de pe piața externă era mai mare decât cel pe care putea să-l suporte buzunarul cetățeanului român: legat fiind în piața internațională de evoluția prețului țițeiului, când acesta din urmă a atins cotele record de peste 100 de dolari/baril, și gazul natural s-a vândut la prețuri înalte.
Momentul potrivit
Astăzi, barilul de țiței balansează timid în spectrul 40-50 dolari, iar prețul gazelor din import a însoțit căderea celui la petrol. O veste proastă pentru producătorii de petrol și gaze, ea poate deveni o veste bună pentru consumatorii casnici din România, dar numai dacă autoritățile contribuie şi ele la această veste bună. Să explic: acum prețul la gazele naturale achiziționate de pe piața externă este mai mic decât cel reglementat, deci teoretic, consumatorul casnic român are șansa să plătească mai puțin pe această sursă de energie.
De la teorie la practică, pe lanț, mai apare ANRE. Prețul mic pe plan extern reprezintă practic marea oportunitate ca liberalizarea să fie finalizată acum, când condițiile externe sunt favorabile pentru buzunarele sărace al consumatorului intern. Convergența prețului de import cu cel intern se poate realiza în variantă optimă pentru cetățean exact acum. Consumul de gaze crește semnificativ în iarnă, iar statisticile arată că importăm și mai mult decât o făceam anterior. România importă gaze naturale și în același timp înmagazinează gaze naturale, cam la nivelul lui 2015, asigurându-se liniștea națională cu privire la aprovizionarea pe sezonul rece.
Mai mult, importurile se fac la prețuri mult mai avantajoase decât în trecut, coșul reglementat intern favorizând importurile, din păcate în detrimentul producătorilor autohtoni forțați să vândă populației la prețul reglementat, mai mare. Chiar președintele ANRE Niculae Havrileț anunța că România importă circa un sfert din consumul zilnic de gaze deoarece prețul este mai mic: “în ceea ce privește gazele naturale, Autoritatea a stabilit un minimum necesar de 1,7 miliarde de metri cubi (mc) pentru a fi înmagazinat. Înmagazinarea Romgaz este de 2,4 miliarde mc, aproximativ aceeași cantitate ca și anul trecut. În acest an, datorită prețurilor internaționale scăzute, cel puțin sub valoarea gazelor domestice înmagazinate, s-au înregistrat aceste contracte importante de import.
În primele 10 zile ale lunii noiembrie s-au consumat din depozite 40 milioane de metri cubi, în timp ce, de exemplu, în 2012, în luna noiembrie, din depozite s-au consumat peste 340 de milioane. Prevedem că în această lună să fie undeva la maxim 100 milioane de metri cubi, datorită importului, care este la un nivel de 25% din consumul zilnic. Practic, din 44 de milioane de metri cubi care este consumul zilnic în această perioadă, 10 milioane în medie vin din import. Sunt furnizori care folosesc această sursă avand în vedere prețul competitiv, dacă ne raportăm la prețul de referință”, menționa președintele ANRE, la o conferință de specialitate. Tot potrivit acestuia, există varianta ca iarna aceasta România să importe un volum mai mare, de circa 40% din consumul național de gaze, tocmai pentru că prețul gazelor pe piețele internaționale va coborî chiar și cu 20 de lei/MWh sub cel al gazelor de producție internă din depozite. Prețul plătit de populație este înghețat prin Hotărâre de Guvern la nivelul de 60 de lei pe MWh până la 1 aprilie 2017, dar “de la 1 aprilie se desființează sistemul de stabilire a prețului prin HG, iar ANRE va stabili o metodologie de formare a prețului pentru consumatorul casnic, în condiții de liberalizare.
Acest lucru înseamnă că în coșul de consum vor intra gaze de import, gaze din producția domestică curentă, precum și gaze din depozite, iar acest coș va fi gestionat de ANRE printr-o metodologie care va obliga furnizorii care alimentează piața casnică să asigure cel mai bun echilibru în sensul păstrării unui preț cât mai mic. Dar, așa cum se întrebau unii analiști de piață a energiei, înseamnă oare aceasta că piața gazelor se va liberaliza cu adevărat de la 1 aprilie sau va fi nimic altceva decât o păcăleală de sezon?
—————————————-
Articolul integral poate fi citit în numărul din decembrie 2016 al energynomics.ro Magazine.
Dacă vrei să primești numărul următor (martie 2017), în format tipărit, scrie-ne la adresa office [at]energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție.