România va avea o provocare extrem de greu de rezolvat pe termen mediu – absorbția fondurilor europene, dar se numără printre puținele țări care are tot ce-i trebuie ca să facă hidrogen albastru, apreciază Cătălin Stancu, Associated Senior Expert, Horvath & Partners.
”Cifrele spun că în bugetul anterior am reușit să absorbim, la zi, un pic peste 50%, adică 15 miliarde de euro. Ne dorim să absorbim 80 de miliarde de euro – adică de peste 5 ori mai mult. Cum am putea face asta? Este clar că finanțarea există, așa că trebuie să vedem ce ne lipsește. O problemă fundamentală, care ține de competitivitatea unei economii este gradul de digitalizare și inovare. Unul din indicii care califică performanța țărilor din Uniunea Europeană, cel care califică inovarea, suntem pe ultimul loc. Avem 35 de puncte, iar media europeană este 100 – acolo se află Portugalia și Estonia. Bulgaria este peste 50, iar noi, în ultimii șapte ani, am scăzut de la 41 la 35”, a afirmat Cătălin Stancu, în cadrul celei de a 7-a ediții a Energy Strategy Summit, eveniment organizat de Energynomics.
Pe de altă parte, România își dorește să realizeze o strategie a hidrogenului, dar abordează această chestiune foarte târziu. ”Este bine că avem o țintă, dar e târziu – în 2023 proiectele trebuie să fie asumate, verificate, trecute pe la Comisie și intrate în execuție. Până la sfârșitul anului 2022 ar trebui să tragem circa 75% din banii din PNRR – adică în ceva mai mult de un an”, a declarat el.
Hidrogenul pare să aibă multe valențe, dincolo de aplicațiile care țin de industria verde. Sunt peste 20 de țări care au strategii și planuri de implementare precise, cu date exacte, cu sisteme de stimulare pentru a depăși deficitul tehnologic. Hidrogenul acoperă multe sectoare industriale, iar în zona de Green Deal este nevoie de tehnologii care încă nu există, ci abia se dezvoltă acum”, a mai spus Stancu.
Chiar dacă România produce hidrogen gri de peste 60 de ani, amploarea in prezent a noilor tehnologii ”intră într-o logică industrială care depășește tot ce am știut”, a continuat el.
Prin Strategia Hidrogenului, lansată de Uniunea Europeană anul trecut, se urmărește crearea unui întreg ecosistem care are însă nevoie de o perioadă de formare. ”Pentru perioada de formare, tehnologia principală este cea care implică hidrogenul albastru, cel pe bază de gaze naturale. De ceva timp a apărut un nou document al Parlamentului European, care reprezintă o recunoaștere a faptului că precursorul hidrogenului verde trebuie să fie hidrogenul albastru, din motive de competitivitate economică. România este printre puținele țări care are tot ce-I trebuie ca să facă hidrogen albastru, mai degrabă pentru export. Avem resursa, infrastructura de stocare și vom avea și BRUA”, a precizat el.
Ediția 2021 a Energy Strategy Summit a fost organizată de Energynomics, cu sprijinul Automatica, BCR, CE Oltenia, Chimcomplex, E.ON România, Electrica Furnizare, Electroalfa, EnergoBit, Enevo Group, FPPG, Greencells, Horvath & Partners, ING Bank, Hidroelectrica, MET România Energy, Nuclearelectrica, OMV Petrom, Photomate, Rolls Royce, Romgaz, Schneider Electric, Signify, Transgaz.
