Curtea Constituțională (CCR) a declarat Legea de aprobare a Memorandumului de înţelegere între statul român şi Rompetrol ca neconstituțională, după ce preşedintele Traian Băsescu a făcut o a doua sesizare la CCR în mai puțin de șase luni. Deliberările din urma primei sesizări au catalogat Legea de aprobare ca fiind constituțională.
Premierul Victor Ponta a catalogat schimbarea sensului deciziei ca un semnal periculos pentru stabilitatea fluxurilor de investiții în România. „Curtea Constituţională în vară a spus că este constituţională, după care ieri (joi – n.r.) a zis că nu mai este constituţională. Nu-mi permit să fac niciun fel de…, de altfel, nici nu cred că este necesar vreun comentariu, care este seriozitatea şi stabilitatea pe care o putem garanta investitorilor străini în momentul în care aceiaşi judecători decid în noiembrie altceva decât în iunie. (…)
Ce semnal mai prost pentru investiţiile din România este faptul că o companie mare se înţelege cu Guvernul, că după aceea Parlamentul votează legea, că la Curtea Constituţională se spune că este constituţional, după care, după şase luni, la cererea preşedintelui, Curtea Constituţională îşi schimbă propria decizie. Mai rău decât atât îmi e greu să îmi imaginez ceva”, a declarat vineri Victor Ponta.
Valabilitatea Memorandumului dintre statul român și Rompetrol Group este pusă sub semnul întrebării, spune premierul Victor Ponta, iar acest lucru periclitează locuri de muncă și colectarea unor sume importante de bani la buget. Spre exemplu, în 2012 Rompetrol Group a plătit la bugetul de stat 4,6 miliarde de lei ca taxe şi impozite.
Prim-ministrul a reamintit faptul că statul a pierdut în primă instanţă un litigiu cu Rompetrol şi, conform unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, Guvernul trebuie să plătească companiei o sumă importantă, care nu ar trebui achitată, dacă există acordul între cele două părţi. Memorandumul dintre cele două părți a suspendat litigiul aflat la Curtea de Apel cu doar trei zile înainte de termenul de judecare.
Victor Ponta a calificat totodată drept „prostii” obiecţia ridicată de preşedintele Traian Băsescu în sesizarea adresată CCR privind faptul că pentru Rompetrol nu sunt prevăzute sancţiuni juridice dacă nu îşi respectă obligaţiile din memorandum.
Traian Băsescu a încercat în repetate rânduri să întoarcă Memorandumul dintre stastul român și Rompetrol Group din drumul său spre aprobare. Recent, senatorii au respins cererea de reexaminare prin care preşedintele Traian Băsescu solicita, în iulie 2013, respingerea legii de aprobare a Memorandumului de înţelegere semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013.
Traian Băsescu a sesizat CCR și în vară, sesizare care s-a soldat cu o decizie de constituționalitate din partea Curții. Preşedintele Traian Băsescu a sesizat încă o dată pe 24 octombrie CCR în legătură cu Legea de aprobare a Memorandumului de înţelegere. De data aceasta CCR a decis că Legea este neconstituțională.
Traian Băsescu: Memorandumul cu Rometrol, valabil
Dacă valabilitatea Memorandumului de Înțelegere este incertă pentru premier, Preşedintele Traian Băsescu a declarat că memorandumul cu Rompetrol rămâne valabil deoarece Preşedinţia nu l-a atacat la CCR pe fond.
„Preşedinţia, neatacând pe fond conţinutul memorandumului, el rămâne valabil. Numai că domnul prim-ministru va trebuie să şi-l asume cu toţi cei 400 de milioane de dolari pe care i-a făcut cadou companiei Rompetrol, va trebuie să şi-l asume prin Hotărâre de Guvern dacă simte nevoia. Dacă nu, rămâne cu memorandumul şi-l pune în aplicare. Că asta l-ar putea feri, acolo nu a semnat. A semnat cel de la OSPI pe care l-a pus să semneze şi el a scăpat de semnătură”, a declarat Președintele duminică.
Traian Băsescu a declarat și că lipsa de claritate indusă de premier în relația Guvern-Parlament conduce la un conflict constituțional soldat cu o slăbiciune a controlului pe care Parlamentul îl poate exercita asupra Guvernului. „Aici problema nu e că are cineva ceva cu premierul […]. Problema e ce facem în relaţia Executiv-Parlament? Dacă problemele Executivului le dăm Parlamentului să le transforme în lege, cum mai controlează Parlamentul Executivul? Este un conflict major constituţional peste care nu se poate trece”, a mai spus Președintele.
Şeful statului a precizat că el nu a atacat la CCR decât tangenţial conţintul memorandumului, el concentrându-se pe discrimările și tratamentele inegale aplicate în dosarele comerciale pe care statul român le are cu firme și persoane. „Nu poţi pentru Chevron să nu duci legea în Parlament când ai aprobat exploatarea gazelor de şist, explorare şi exploatare, iar pentru Rompetrol să o duci. Asta e în primul rând. Al doilea element atacat a fost amestecul puterii legislative în competenţele puterii executive”, a afirmat Traian Băsescu.
El a precizat că acordurile şi memorandumurile între un agent economic şi Guvern sunt responsabilitatea Guvernului. „Dacă vom crea precedentul în care pentru un memorandum un agent economic trebuie să obţină o lege, facem din parlamentari negociatori cu respectiva companie, ceea ce nu poate funcţiona în nicio democraţie. Era un amestec de competenţe între Guvern şi Legislativ. Acesta e motivul pentru care Curtea a respins Legea de aprobare a memorandumului”, a subliniat Președintele Traian Băsescu.