Comisia Europeană a acceptat ca, în cadrul Consiliului de miniştri din 15 octombrie, să fie dezbătută solicitarea comună a României, Bulgariei şi Greciei cu privire la o piață energetică funcțională, a declarat, miercuri, la briefingul de la finalul şedinței de Guvern, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„A fost acceptată solicitarea României de către Comisia Europeană, o solicitare comună cu Bulgaria şi cu Grecia, de a discuta, de a dezbate în cadrul Consiliului de miniştri de la Luxemburg, din 15 octombrie, solicitarea noastră cu privire la o piață energetică funcțională, de fapt, o uniune energetică aşa cum şi-au dorit-o părinții fondatori. (…) Dacă noi ne obligăm şi cred că respectăm regulile europene, inclusiv prin prisma procesului de decarbonizare, de tranziție verde, atunci sigur că cerem să avem aceleaşi drepturi, de fapt acces la energie la un preț competitiv, comparabil cu prețul pe care alte state îl plătesc. Mă refer strict la prețurile de pe piața zilei următoare sau Day ahead market. Nu sunt prețuri care afectează factura românului de rând sau a companiilor care plătesc aceste facturi la energie electrică, pentru că acolo sunt prețurile plafonate. Dar, evident, furnizorii mai cumpără şi de pe piața zilei următoare”, a explicat ministrul.
El a prezentat o serie de grafice, conform cărora, în 11 iulie, România plătea 190 euro/MWh, Franța 78 euro, Spania 86 euro, Cehia 100 euro, Austria, 75 euro şi Ungaria 264 de euro, iar în data de 2 septembrie în regiunea noastră erau prețurile cele mai mari din uniunea energetică, respectiv 234 euro/MWh în România, cuplată cu Bulgaria, cu un preț foarte similar, cu Grecia şi cu Ungaria, în timp ce prețul era de 104 euro în Franța, 116 euro în Peninsula Iberică, 115 în Germania etc.
„Deci, ce se întâmplă? Păi sunt două variabile aici. Pe de o parte, discutăm de modul în care arată rețeaua de interconexiune şi este foarte interesant să constatăm că, aşa cum vedeți din aceste hărți, dincolo de Austria, deci la est de Austria, prețurile cresc foarte mult. De ce? Pentru că atât Austria, cât şi Slovacia, în mod repetat, ani la rândul, nu şi-au îndeplinit angajamentele de interconectare cu piețele vecine. Aşadar, de energia ieftină pe care o produce Franța, să spunem, pentru că are foarte mult nuclear, sau alte state în Europa de Vest beneficiem doar dacă austriecii, slovacii îşi vor dezvolta aceste capacități de interconexiune, dacă energia electrică ieftină din vest ajunge până în estul Europei. Şi nu e doar cazul nostru, ci şi cazul Bulgariei, Greciei, Ungariei chiar,” a precizat Burduja.
Ministrul a adăugat că, pe baza unui studiu pe care operatorii de transport din România, Grecia, Bulgaria l-au făcut, centrat pe analize complexe, cele trei țări au trimis o scrisoare comisarului european pe Energie, Kadri Simson, şi vor solicita anumite măsuri.
„Pe termen mediu şi lung cea mai bună măsură este creşterea capacității de interconexiune în statele care nu şi-au îndeplinit aceste angajamente. Deci, vizăm să punem o presiune sănătoasă, corectă, pe Austria, Slovacia şi poate alte state din uniunea energetică să-şi dezvolte această capacitate de interconexiune, pentru că e posibil să existe şi cazuri în care energia din est este mai ieftină decât cea din vest şi nu poate fi dusă în sens invers. (…) Deci, până nu vom rezolva aceste interconexiuni, nu discutăm despre uniune energetică funcțională, corectă, şi, aşa cum spunea cândva Camil Petrescu, „dreptatea e deasupra noastră şi este pentru toată lumea şi pentru toate timpurile”. Deci asta ar trebui să fie o chestiune de corectitudine”, a punctat Sebastian Burduja.