Comisia Europeană invită părţile interesate să transmită observaţii privind angajamentele comunicate de Transgaz ca răspuns la preocupările în materie de concurenţă legate de fluxul liber de gaze naturale din România.

Scopul angajamentelor ar fi acela de a permite exporturile de gaze naturale din România către alte state membre, în special către Ungaria şi Bulgaria, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

„Consumatorii de gaze naturale din întreaga UE ar trebui să se bucure de beneficiile unei pieţe europene unice a energiei, integrată şi concurenţială. Analizăm dacă angajamentele propuse de Transgaz promovează fluxul liber de gaze naturale la preţuri competitive pe pieţele din Europa de Sud-Est, în special prin conectarea României la ţările vecine, Ungaria şi Bulgaria. Înainte de a lua o decizie, dorim să aflăm opiniile părţilor interesate”, a declarat Margrethe Vestager, comisar responsabil cu politica în domeniul concurenţei, conform Agerpres.

După deschiderea unei investigaţii oficiale în iunie 2017, Comisia şi-a exprimat preocuparea că Transgaz, operatorul român al infrastructurii de transport al gazelor, controlat de stat, ar fi încălcat normele UE în materie de concurenţă prin restricţionarea exporturilor de gaze naturale din România.

Astfel de restricţii s-ar fi putut produce prin întârzierea construirii infrastructurii necesare pentru exporturile de gaze şi prin creşterea tarifelor de interconectare, astfel încât exporturile de gaze să devină neviabile din punct de vedere comercial. Acţionând în acest mod, Transgaz ar fi putut urmări crearea sau menţinerea unor bariere în calea fluxului transfrontalier de gaze naturale din România către alte state membre, ceea ce contravine obiectivului Uniunii energetice referitor la piaţa internă europeană a gazelor naturale. Un astfel de comportament, dacă este dovedit, ar încălca normele UE în materie de concurenţă, care interzic abuzul de poziţie dominantă pe piaţă.

Pentru a răspunde preocupărilor Comisiei legate de concurenţă, Transgaz a propus angajamente care ar permite punerea la dispoziţie pentru prima oară a unor capacităţi de export din România, semnificative din punct de vedere comercial. Mai precis, Transgaz propune: să majoreze capacităţile de export de la 0,1 miliarde metri cubi la 4 miliarde metri cubi pe an la punctele de interconectare cu Ungaria şi Bulgaria, cu garanţia că acestea sunt capacităţi minime ferme (respectiv, care nu pot fi întrerupte); să se asigure că în propunerea de tarife pe care o va înainta autorităţii române de reglementare în domeniul energiei (ANRE) nu va face discriminări între tarifele de export şi tarifele interne; să se abţină de la utilizarea oricăror alte mijloace de obstrucţionare a exporturilor.

Aceste angajamente ar rămâne în vigoare până la sfârşitul anului 2025, iar monitorizarea îndeplinirii acestora de către Transgaz ar fi încredinţată unui administrator fiduciar.

Comisia invită toate părţile interesate să prezinte observaţii privind angajamentele în termen de patru săptămâni de la publicarea acestora în Jurnalul Oficial al UE. Ţinând seama de observaţiile primite, Comisia va adopta o opinie finală, în care va stabili dacă angajamentele răspund sau nu preocupărilor sale în materie de concurenţă.

În caz afirmativ, Comisia poate adopta o decizie prin care angajamentele devin obligatorii din punct de vedere juridic pentru Transgaz (în temeiul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (Regulamentul antitrust al UE)).

O astfel de decizie nu ar stabili dacă a avut loc sau nu o încălcare a normelor antitrust ale UE, ci ar obliga din punct de vedere juridic Transgaz să respecte angajamentele propuse.

Dacă o societate încalcă aceste angajamente, Comisia poate impune o amendă de până la 10 % din cifra de afaceri la nivel mondial a acesteia, fără a fi necesar să dovedească existenţa unei încălcări a normelor antitrust ale UE.

România ocupă locul al treilea din UE la producţia de gaze naturale (după Olanda şi Marea Britanie) şi are rezerve semnificative de gaze, ţinând seama şi de descoperirile recente din Marea Neagră. În prezent, numai capacităţi de export foarte limitate sunt puse la dispoziţia participanţilor la piaţă.

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. este unicul administrator şi operator al reţelei de transport al gazelor naturale din Romania, care include toate punctele de interconectare cu ţările vecine.

Comisia a deschis o procedură oficială de investigare a comportamentului Transgaz în iunie 2017 şi a comunicat societăţii preocupările sale preliminare în septembrie 2018. Procedura oficială de investigare a fost deschisă după inspecţiile efectuate în România în iunie 2016.

Articolul 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi articolul 54 din Acordul privind SEE interzic abuzul de poziţie dominantă, care poate afecta comerţul şi poate împiedica sau restricţiona concurenţa.

Articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul antitrust nr. 1/2003 permite societăţilor care fac obiectul unei investigaţii lansate de Comisie să propună angajamente pentru a răspunde preocupărilor Comisiei.

Acest caz completează eforturile Comisiei de a face posibil fluxul liber al gazelor naturale la preţuri competitive pe pieţele de gaze din Europa Centrală şi de Est. Cazul se înscrie în obiectivele strategiei energetice a UE, întrucât pieţele concurenţiale ale energiei favorizează securitatea aprovizionării. Comisia a adoptat deja în mai 2018 o decizie prin care a impus Gazprom obligaţii în acest scop.

Limitarea capacităţilor de export de către operatorii sistemelor de transport afectează substanţial eforturile Comisiei de a crea în UE o piaţă a energiei integrată şi concurenţială. În prezent, Comisia s-a angajat în combaterea unui astfel de comportament şi pe pieţele energiei electrice, de exemplu, prin investigarea eventualelor limite ale capacităţii la punctul de interconectare dintre vestul Danemarcei şi Germania.