Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia) estimează că a făcut anul trecut afaceri de circa 2,6 miliarde lei, valoare similară cu cea din 2013, deşi a vândut mai multă energie, titrează cotidianul Bursa.

„Estimăm, pentru 2014, o cifră de afaceri de circa 2,6 miliarde lei. În 2013, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 2,642 miliarde lei şi un profit de 73 milioane lei. Rezultatele societăţii din 2014 au fost influenţate de creşterea preţului certificatelor de emisii, de la 4 euro la 6,5 euro/unitate, deşi costul de producţie pe MWh a fost mai mic decât în 2013, iar cantitatea de energie vândută a fost cu 15 % mai mare. Un alt factor important a fost scăderea preţului energiei pe bursă”, a spus Laurenţiu Ciurel, directorul general al Complexului, citat de Bursa.

În 2014, CE Oltenia a vândut 12,1 TWh de energie, pentru care a încasat aproape 2,4 miliarde de lei. Prin comparație, în 2013, compania de termoenergie pe bază de lignit a vândut 10,7 TWh pentru care a obţinut puțin peste 2,3 miliarde lei. Deși planificase investiții de 1,49 miliarde de lei, CE Oltenia a realizat doar 46% din ele.

„Cele mai importante proiecte au fost reabilitarea şi modernizarea grupului energetic nr. 4 Rovinari – finalizat, instalaţia de desulfurare grup energetic nr. 4 Rovinari – finalizat, instalaţia de desulfurare grupurile 7 şi 8 Işalniţa – finalizat, dar şi realizarea instalaţiei de desulfurare de la grupurile nr. 1 şi 2 Craiova – investiţie aflată în derulare. Un alt obiectiv important este montarea electrofiltrului şi realizarea canalului de legătură pentru instalaţia de desulfurare între blocul 6 şi blocul 7 Turceni, care este, de asemenea, în derulare”, a declarat directorului companiei.

Concedierile și renunțarea la unele active sunt soluții pe masa de lucru pentru eficientizarea companiei, mai susține managerul general. Din cei aproape 19.000 de angajați, 2.000 ar putea fi disponibilizați.

Cuplarea piețelor, benefică sau nocivă în funcție de utilizare

„După cuplare, Transelectrica a rezervat ATC (capacitate disponibilă de interconexiune internaţională – n.r.), pentru PZU (piața cu livrare în ziua următoare – n.r.) doar pentru 35 – 40 MW pe relaţia România – Ungaria. În acelaşi timp, ATC rezervat de Ungaria către România este de 1.160 MW. Astfel, în orele de gol de sarcină, se «aduc» cantităţi foarte mari de energie în ţara noastră, având ca efect reducerea preţului şi, implicit, scăderea veniturilor Complexului Oltenia pe această piaţă. Din păcate, nu putem vedea decât ce intră în România prin PZU, iar ceea ce exportăm este secret”, spune Laurențiu Ciurel.

Disfuncționalitățile pieței de energie națională, ilustrată prin creșterea facturilor la energie deși prețurile la producător au scăzut, au dus la restrângerea activităților economice, la reducerea consumului de energie și, implicit, la diminuarea pieței de desfacere. În plus, liderul CE Oltenia critică ANRE pentru utilizarea discriminatorie a legii energiei în funcție de piață – dacă este vorba de afaceri din sectorul reglementat sau concurențial.

„ANRE favorizează marii furnizori – CEZ, ENEL, E.ON, Electrica, prin acordarea de energie electrică în regim reglementat, la preţuri foarte mici (mult sub cele din piaţă), prin preluarea energiei doar de la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. În timp ce pe piaţa reglementată ANRE impune contracte cu cantităţi profilate, pe piaţa concurenţială reglementatorul impune cantităţi fixe. De asemenea, în timp ce toate contractele pe piaţa internă trebuie perfectate transparent pe OPCOM, contractele de export sunt secrete, secret fiind şi cine a achiziţionat ATC”, susține Laurențiu Ciurel.

Privatizare prin bursă, doar după excluderea activelor neprofitabile

Privatizarea parțială a CE Oltenia prin listare la bursă poate fi realizată cu succes doar după separarea activelor profitabile de cele care nu fac față într-o piață concurențială, reiese din declarațiile lui Gabriel Dumitrașcu, director de privatizări în Departamentul pentru Energie. Statul ar vrea să vândă pe bursă 15% din capitalul social al CE Oltenia, prin majorare de capital.

„A fost compromisă ideea integrării pe verticală a producătorului de electricitate (CE Oltenia – n.r.) pentru că au fost puse laolaltă capabilităţi de generare profitabile cu unele care nu aveau şi nici acum nu au condiţii de a face faţă concurenţei din piaţă. De asemenea, există înglobate în companie şi resurse de cărbune excedentare. Astfel că trebuie scoase în afara societăţii acele active excedentare sau fără şanse de a fi integrate în piaţa concurenţială”, spune Gabriel Dumitrașcu, preluat de cotidianul Bursa.

În categoria activelor excedentare intră unitățile care se află departe de sursa de cărbune, cu prețuri mult peste media din piața de tranzacționare, precum CET Ișalnița sau CET Craiova, a precizat directorul din Departamentul Energiei. Propunerea este ca „minele excedentare şi unele centrale” să fie extrase din Complex și valorificate.